Edilul comunei Rediu, Mihai Fănel, se laudă cu patru mandate la Primărie, trei de primar şi unul de viceprimar, aşa că ştie exact care sunt motivele pentru care la ora actuală aşezarea nu are canalizare. Însă mai ştie şi că anul acesta e cel în care vor primi fondurile mult visate.

"Nu avem niciun metru liniar de canalizare, dar avem demarată proiectarea, suntem în faza iniţială de studii de prefezabilitate, pentru a obţine fonduri europene. 2018 este ultimul  an în care ni se îngăduie să nu avem canalizare, altfel vom fi sancţionaţi. Prin urmare sunt sigur că vom primi aceste fonduri de la UE. Canalizarea se va face cu siguranţă în următorii ani", ne spune liniştit Mihai Fănică. Întrebat de ce, dacă sunt fonduri, nu s-a făcut până acum nimic, edilul ne-a explicat că situaţia nu a stat la fel de bine ca acum dintotdeauna: "Noi suntem o comună cu scor mic când vine vorba să obţinem punctaj pentru proiecte. Avem un număr mic de locuitori, nu avem drum naţional şi nici european, nu avem nici linie ferată şi nici zonă turistică nu suntem. Nu am fi obţinut finanţarea până acum. În plus, am căutat o soluţie tehnică, astfel încât să nu facem canalizarea pe sub şosele, ca să nu se surpe, aţi văzut câte probleme sunt peste tot, că şoselele se surpă din cauza canalizărilor. Noi vom face toată canalizarea prin rigole şi pe spaţiul destinat pietonilor", explică edilul.

Prin urmare, nu va fi problemă că, între timp, comuna a câştigat un proiect prin Ministerul Dezvoltării care implică modernizarea a şase kilometri de drum comunal, lucrările de la canalizare nefiind în măsură să  afecteze zonele asfaltate, ne mai asigură Mihai Fănel.

La capitolul drumuri, comuna Rediu pare să stea mai bine decât altele: "Din cei 25 de kilometri de drumuri, avem asfaltaţi cinci kilometri deja. Prin urmare, cam 20 la sută. Cum şi cu cei şase kilometri pentru care am primit deja finanţare suntem în faza de licitaţie, ne putem lăuda că, într-un an - doi, vom avea peste 40 la sută dintre drumuri asfaltate. Dar stăm bine şi cu celelalte, care sunt pietruite. Circulaţia se desfăşoară destul de bine", a mai adăugat primarul.

Comuna stă bine şi la alimentarea cu apă, acoperită în proporţie de sută la sută, în ambele sate componente, Plevna şi Rediu, dar şi la iluminat public, care, de asemenea, este rezolvat în toată localitatea.

Primarul povesteşte că se poate lăuda cu proiecte câştigate, dar care n-au primit finanţare: "Am avut 95 de puncte pentru construirea unui drum de exploatare agricolă, deci proiectul a fost eligibil, dar finanţările au fost puţine şi n-au ajuns până la noi".

Foduri pentru reabilitarea şcolii

Tot de la Mihai Fănel am aflat că prin Ministerul Dezvoltării s-au alocat şi fonduri pentru reabilitarea corpului vechi al Şcolii Gimnaziale din Rediu. „Banii vor fi alocaţi pentru izolaţie termică, zugrăveli, înnoirea instalaţiei de încălzire, respectiv achiziţionarea unei centrale noi, acoperiş, scurgeri, canalizare”, ne spune edilul. De la directoarea unităţii de învăţământ, Loredana Munteanu, am aflat că lucrările sunt preconizate să înceapă anul acesta, întrucât sunt deja în derulare procedurile de licitaţie. „Sperăm că va câştiga o firmă care să facă lucrări de calitate. La corpul nou, am avut numai probleme. A plouat înainte de a se pune acoperişul. Apa s-a infiltrat puternic şi am avut numai necazuri. Întâi a început să cadă tencuiala de pe tavan, atunci, în 2015. S-a întâmplat asta în vreo trei clase, noroc că, de fiecare dată, nu au fost copii în clasă. Doar o singură doamnă profesoară a fost rănită. Astă toamnă ne-am trezit cu scoată gresia umflată, de nu mai puteam deschide uşile. Am fost nevoiţi s-o scoatem şi să punem alta. Sperăm ca măcar la corpul vechi să nu mai trecem prin aşa ceva”, mai spune Loredana Munteanu.

Centrală termică la Căminul Cultural

Comuna Rediu are un Cămin Cultural cu 100 de locuri, numai bun pentru organizat spectacole de Sărbătoarea Bujorului. Însă, primarul e cam sceptic: "Cine să mai vină la cămin, la cât suntem de puţini?", spune Mihai Fănel. Cu toate acestea, instituţia urmează să fie reabilitată şi să primească o centrală termică. Finanţarea vine prin Asociaţia Grupul de Acţiune Locală "Eremia Grigorescu", la care comuna Rediu este membră. Tot prin acest GAL s-a primit finanţare şi pentru o parcare care va deservi biserica nouă şi terenul de lângă şcoală, ne mai spune edilul comunei.

Un medic şi un stomatolog la toată comuna

Comuna Rediu are un medic de familie şi un stomatolog care-şi desfăşoară activitatea în dispensarul reabilitat în urmă cu doi ani. "Le-am făcut condiţii bune pentru a-şi desfăşura activitatea, au apă, lumină, toaletă, curăţenie", se laudă primarul.

De asemenea, în comună funcţionează şi o farmacie, dar şi un dispensar veterinar, unde locuieşte medicul veterinar. "Iniţial a fost concesionat medicului respectiv, dar, cum nu a investit nimic în el, am luat clădirea înapoi la primărie, pentru a putea renova clădirea", adaugă edilul.

Raiul care nu are locuri de muncă

Cum comuna Rediu se află la distanţă destul de mare şi de Galaţi şi de Tecuci, iar locuri de muncă nu se găsesc, cei mai mulţi tineri fie au migrat în străinătate, fie s-au mutat la oraş, unde au găsit de lucru.

Aşezate pe colinele unor dealuri, aproape de pădure, cele două sate componente ale comunei, Plevna şi Rediu, par la prima vedere un loc liniştit şi frumos, cu vegetaţia izbucnind plină de viaţă peste gardurile căsuţelor îngrijite, cu câmpii întinse doldora de holde. O atmosferă patriarhală, numai bună să trăieşti fericit până la adânci bătrâneţi. Însă realitatea e alta. Fiind o comună fără prea multe perspective, oamenii au plecat să-şi caute norocul peste tot în lume. Câteva zeci de familii pleacă, anual, să-şi caute locuri de muncă în alte părţi şi, deşi promit să revină atunci când au mai prins ceva cheag, în prezent mai toţi amână momentul întoarcerii la vatră. „Au plecat, au venit şi şi-au construit case frumoase, cu toţii am crezut că e vorba doar de câţiva ani şi se vor întoarce. Însă lucrurile se amână. În timp ce casele stau cu lacăte la porţi, copiii lor au început să meargă la şcoală. Au terminat acolo liceul şi au dat la facultate tot acolo. Mulţi şi-au făcut prieteni acolo şi nu mai vor să se întoarcă aici. Unii chiar s-au căsătorit, au copii, iar părinţii rămân în continuare să-şi crească nepoţii. Slabă nădejde că se mai întorc”, spune primarul Mihai Fănel.

Aşa se face că, dacă în 2011, la recensământ comuna număra 2.400 de suflete, dar în realitate, nu are decât în jur de 1.500 de oameni care într-adevăr locuiesc aici. „Recensământul îi pune la socoteală şi pe cei care au buletin de Rediu, dar sunt plecaţi, de aici diferenţa foarte mare între ce e pe hârtie şi ce e în realitate”, explică Mihai Fănel.

Acesta spune că singurele locuri de muncă pe care le poate oferi comuna sunt cele de lucrători în agricultură, principalii investitori fiind în acest domeniu. „Avem două asociaţii agricole mari, una se întinde pe 7.000 de hectare, iar alta pe 15.000 de hectare, care a depăşit graniţele judeţului. În rest, nu se încumetă nimeni să deschidă o afacere aici. Suntem departe de oraş, nu avem gară, nu avem drumuri europene sau naţionale, deci nici fonduri n-ar putea accesa, aşa că suntem ocoliţi de  investitori. Prin urmare, nicio nădejde că situaţia s-ar putea schimba în curând”, mai spune Mihai Fănel.

Din ce în ce mai puţini copii

Dată fiind situaţia, nu ne miră să aflăm de la şcoală şi numărul învăţăceilor e într-o scădere vertiginoasă. „Avem în jur de 180 de copii, de la grădiniţă, la clasa a VIII-a. Încă nu suntem în situaţia să înfiinţăm clase paralele. Dar peste doi ani, vom reduce o grupă de grădiniţă. Aşa vom fi nevoiţi să-i adunăm pe toţi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani în aceeaşi grupă”, explică directoarea şcolii Loredana Munteanu.

Acesta susţine că puţinii elevi rămaşi sunt silitori, anul trecut instituţia de învăţământ mândrindu-se cu un procent de 100 la sută la promovarea evaluării naţionale. „Am făcut consiliere cu toate familiile elevilor de a VIII-a şi i-am sfătuit să facă  eforturi să-i susţină la şcoală să termine un liceu. Prin urmare, avem elevi plecaţi şi la liceele bune din Galaţi, dar şi la cele unde pot învăţa o meserie. Cei cu situaţie materială dificilă s-au înscris la Liceul Tehnologic din Pechea. Fac naveta, că-i foarte aproape şi-i costă transportul numai un leu pe zi”,  spune directoarea.

Divizare înseamnă pierderi

Primarul Mihai Fănel mai spune că alta ar fi fost situaţia, dacă, în 2009, nu s-ar fi luat decizia împărţirii fostei comune Rediu în două localităţi Rediu şi Suhurlui, aceasta din urmă fiind înainte doar sat component. „A fost o decizie  politică artificială, pentru că cineva şi-a  dorit să fie primar. Suhurlui număra atunci 1.501 locuitori, exact cât era necesar ca satul să devină comună. Deşi acum se laudă că au ajuns la 1.800, eu cred că în realitate nu e chiar aşa. Stau mult mai prost decât noi, dovadă că la şcoala lor se învaţă deja în clase simultane. A fost o divizare care ne-a costat şi pe noi şi pe ei, pentru că, ulterior, la finanţările pe proiecte s-a ţinut cont şi de numărul de persoane. În plus, sunt o grămadă de cheltuieli suplimentare pentru două administraţii în loc de una”, a  mai precizat primarul de la Rediu.

Puţini beneficiari şi la ajutorul social

Comuna Rediu se numără printre aşezările din judeţul Galaţi cu cei mai puţini locuitori care beneficiază de ajutorul social de la Legea 416, conform unui comunicat de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS). "Doar 21 de familii primesc ajutor social, cele mai mari sume ridicându-se în jurul a 300-400 de lei. Dintre aceştia, mulţi sunt scutiţi medical când vine vorba să presteze muncă în folosul comunităţii, alţii stau şi nu fac nimic din ceea ce au de lucru. E greu să-i monitorizezi ca să fie eficienţi", mai spune primarul.

Şcoala închisă la doi ani după ce a fost construită

Şcoala din satul Plevna are lacăte la poartă încă din 2008, la numai doi ani după ce a fost construită. În 2006, instituţia a fost construită printr-un program derulat de BERD, prin care în mai toate comunele s-au dat în folosinţă şcoli făcute din plăci. Doi ani mai târziu, pe fondul micşorării numărului de copii, instituţia şi-a închis porţile. În prezent, toţi copiii învaţă în Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Rediu, în timp ce Şcoala din Plevna arată dezolant.

Spor natural negativ

Cu cea mai mare parte a populaţiei îmbătrânită, este normal ca, în comuna Rediu, ca în mai toate localităţile rurale din România, sporul natural să fie unul negativ. "Tinerii sunt plecaţi la oraş sau la muncă în străinătate. Cu toate acestea, 2017 a fost un an bun din perspectiva naşterilor. S-au născut 26 de copii în comună. Însă, din nefericire, numărul celor decedaţi este mai mare, fiind de 32", spune Mihai Fănel.

{gallery}reportaj-rediu-galati-mai-2018{/gallery}

În comuna Băleni funcţionează unul dintre cele mai mari parcuri de eoliene din judeţul Galaţi, cu 20 de turbine, de 50 de MW în total. Compania contribuie la bugetul local cu peste 600.000 de lei, bani care sunt direcţionaţi către investiţii şi nu numai.

Aşezarea geografică (în centrul judeţului Galaţi, în zona formată din Podişul şi Colinele Covurluiului) i-a adus comunei Băleni, în urmă cu mai mulţi ani, un investitor care contribuie cu bani grei la bugetul local. Cu sumele încasate de la compania care deţine parcul de eoliene, în prezent Engie, veniturile comunei s-au dublat. Mai mult, investitorul a sponsorizat, în urmă cu ceva timp, autorităţile locale, oferindu-le sprijin pentru forarea unuia dintre cele patru puţuri necesare alimentării cu apă potabilă a populaţiei. Parcul de eoliene a fost construit în doar câteva luni, după cum ne-a spus primarul comunei, însă demersurile pentru înfiinţarea acestuia au început în anul 2007.
"Parcul de eoliene a demarat în anul 2007, când s-au făcut şi studii de vânt, s-au analizat aproximativ 2.000 de ore. În perioada 2008-2009, a început achiziţia de terenuri. Unii dintre oameni au pus condiţii - îţi vând, dar tot terenul. Au făcut aşa. Le-au rămas peste 50 de hectare, care sunt date la asociaţia agricolă. Parcul a fost iniţiat de o companie din Buzău, care a vândut GDF, actualul Engie. Le-am dat tot concursul, am făcut tot ce s-a putut pentru a-i sprijini şi pentru a le crea condiţiile necesare derulării acestei investiţii. Lucrările au început efectiv în primăvara lui 2013, iar la sfârşitul lunii noiembrie, în acelaşi an, au fost gata. S-a făcut şi linie electrică de medie tensiune. Ne vin la bugetul local 600.000 - 700.000 de lei, căci ei plătesc impozit pe construcţie şi pe teren", a declarat primarul Lică Oprea.
Banii încasaţi de la compania care activează în domeniul energiei sunt cu atât mai importanţi cu cât şi comuna Băleni, la fel ca multe alte unităţi administrativ-teritoriale, suferă, anul acesta, din cauza măsurilor fiscale adoptate de Guvern, revenindu-i mai puţin bani. Sume importante la bugetul local vin şi de la cel mai mare agent economic al comunei - societatea agricolă "Dealul Covurlui", care lucrează mii de hectare. "Cel mai mare agent economic al comunei este societatea agricolă Dealul Covurlui, care lucrează 3.600 de hectare de teren, în sistem asociativ. Oamenii au cedat pământul asociaţiei, sunt acţionari, au un parc de utilaje agricole foarte bine pus la punct. Aproape că nu mai dă nimeni cu sapa. Aproape totul se face mecanizat. În comună mai sunt diverse societăţi de desfacere produse alimentare, industriale, majoritatea sunt universale, nu au un specific anume", ne-a spus edilul.

Drumuri moderne şi reţea de canalizare cu bani europeni

Nu mai puţin de 3,5 milioane de euro investesc autorităţile din Băleni în modernizarea infrastructurii rutiere, extinderea reţelei de canalizare şi modernizarea pieţei, pentru ca micuţa şi cocheta comună din centrul judeţului (una dintre cele mai curate şi îngrijite localităţi pe care le-am vizitat) să continue să se dezvolte.

După ce proiectele de drumuri şi de extindere a reţelei de canalizare vor fi finalizate, aproape toate străzile comunei vor fi asfaltate, iar 90 la sută din localitate va avea reţea de canalizare, ne-a spus, luni, primarul Lică Oprea, la vizita noastră în Băleni. Deşi, de regulă, mulţi dintre primarii din judeţ ne expun numeroase planuri şi proiecte mai mult sau mai puţin realizabile, atunci când mergem în vizită în comunele pe care le conduc, în ciuda faptului că pentru multe dintre ele nu au asigurată finanţarea, primarul comunei Băleni a ales să ne vorbească doar despre proiectele de investiţii pentru care a semnat deja contracte de finanţare, iar implementarea lor este sigură. Autorităţile au reuşit să atragă fonduri europene şi guvernamentale (prin PNDL) pentru cele mai importante investiţii.
"Avem cinci proiecte care sunt contractate. Trei dintre ele sunt cu bani europeni - unul de extindere a reţelei de canalizare, care se află în ultima fază a licitaţiei, un proiect de modernizare drumuri, la care se lucrează deja din martie, dar, acolo unde se va realiza extinderea reţelei de canalizare, lucrările se vor opri, şi un proiect pentru modernizarea pieţei. Pentru acesta din urmă am obţinut fonduri prin GAL (Grupul de Acţiune Locală - n.r.) Covurlui. Cheltuielile eligibile, însemnând bani europeni, se ridică la aproape 70.000 de euro. Diferenţa, sensibil egală, va veni de la bugetul local, pentru că GAL atât a putut să aloce. Fondurile au fost distribuite în funcţie de numărul populaţiei şi de suprafaţă. Mai avem două proiecte pe PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală - n.r.) cu contracte semnate: unul de 5,3 milioane de lei pentru modernizare drumuri şi un alt proiect de extindere canalizare - de 2,9 milioane de lei. Ambele sunt în licitaţie, urmează să se deschidă ofertele", ne-a spus primarul Lică Oprea.

Sistem de alimentare cu târnăcopul

Localnicii din Băleni beneficiază de apă curentă de aproximativ 13 ani şi, pentru că Primăria nu face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Serviciul Regional Apã Galaţi (operat de Apă Canal), oamenii plătesc pentru metrul cub de apă rece doar 2,76 de lei (jumătate din tariful practicat de Apă Canal), iar pentru canalizare - 1,84 de lei, după cum ne-a declarat reprezentantul Primăriei. Faptul că autorităţile nu depind de operatorul regional Apă Canal aduce şi avantaje (în special, în privinţa tarifelor), dar şi dezavantaje. "Tot ce am făcut, am făcut prin forţe proprii. Sunt avantaje şi dezavantaje. Pentru noi, care suntem autonomi, există un mare dezavantaj pentru că preţul este justificat la sânge. S-a făcut o fişă de calcul, nu ne-a lăsat nici măcar un bănuţ în plus, pe când, dacă cumva vreodată, nu vom mai putea să-l mai gestionăm singuri şi va trebui să îl predăm, cum au făcut marea majoritate a colegilor primari, atunci ei (Apă Canal - n.r.) vin cu preţul lor, ceea ce este total nedrept. Eu, la sfârşitul anului 2016, am cerut un tarif de 3,2 lei, la ANRSC. Ne-a dat doar aproximativ trei bani în plus faţă de preţul anterior. Numai salariile cât au crescut, preţul la energie electrică... Nu este în regulă. Mai ales că la noi s-a încetăţenit un obicei: apa se plăteşte ultima. Se plăteşte, înainte de toate, energia electrică, cablul tv, internetul, iar apa la urmă, iar unii chiar deloc", ne-a spus Lică Oprea.
Dacă în multe comune gălăţene rău-platnicii sunt toleraţi, întrucât primarii se feresc să aplice legea de teama de a fi sancţionaţi la vot, la Băleni, nu de puţine ori, cei care au "uitat" să îşi achite facturile la apă au rămas fără acest serviciu. "Jumătate din reţeaua de alimentare cu apă am făcut-o cu hârleţul şi cu târnăcopul, cu oamenii de la 416 (asistaţii social - n.r.) şi cu patru persoane pe care le-am angajat noi. Cred că suntem unici în judeţ, am făcut vreo 14 km de alimentare cu apă cu târnăcopul. La sfârşitul anului 2005, era gata totul".

{gallery}baleni6iunie2018{/gallery}

Refugii în staţii

Primăria din Băleni a avut grijă să creeze pentru oameni condiţii civilizate de aşteptare a mijloacelor de transport în comun. De anul trecut, pe strada principală (comuna este formată doar din satul de reşedinţă, cu acelaşi nume) au fost montate în staţii trei refugii, pentru ca oamenii să fie protejaţi de soare, vânt, viscol, zăpada etc, dotate cu bănci din lemn, acoperiş şi coşuri de gunoi. Luni, la vizita noastră în Băleni, refugiile arătau impecabil, semn că autorităţile au avut grijă să le întreţină aşa cum se cuvine. La fel şi oamenii.

Mai puţini asistaţi social

"Din punct de vedere economic, stăm mai bine decât în anii trecuţi", a concluzionat primarul Lică Oprea, la o scurtă radiografie a numărului asistaţilor social şi o trecere în revistă a agenţilor economici. Dacă în 2017 comuna avea aproximativ 160 de dosare înregistrate conform Legii 416, în prezent numărul asistaţilor social a scăzut la mai puţin de jumătate - 60-70 de dosare. "Cei mai mulţi au acceptat locurile de muncă ce le-au fost oferite şi fac naveta. Vin firmele respective să îi ia, le asigură transportul. Lucrează la Vânători, la Galaţi... la fabrici de panificaţie, la croitorie, la fast-food. Acesta este un lucru bun", a explicat alesul.

Fiecare pădure, cu uscăturile ei

Zicala se aplică şi în cazul comunei Băleni. Chiar dacă localitatea este una dintre cele mai curate şi mai bine întreţinute din judeţul Galaţi (nu doar graţie autorităţilor, ci şi oamenilor gospodari), există însă şi excepţii, după cum am remarcat chiar în parcul aflat la doi paşi de sediul Primăriei. În ciuda faptului că în locul de relaxare au fost montate câteva coşuri de gunoi, câţiva săteni au ales să arunce ambalajele pe jos, fără nicio jenă.

Gunoiul localnicilor ajunge la groapa Galaţiului

Deşeurile menajere din comuna Băleni ajung la groapa de gunoi a Galaţiului, de la jumătatea acestei luni, când consilierii locali, la solicitarea Consiliului Judeţean, au decis să nu lase comunele din judeţ cu deşeurile în bătătură şi să permită autorităţilor să depoziteze la groapa de gunoi de la Tirighina. De la finele lunii aprilie, când Brăila nu a mai dorit să primească deşeurile din judeţul Galaţi şi până la jumătatea lunii mai, din mediul rural nu s-a putut transporta gunoiul menajer. La Băleni, potrivit autorităţilor, gunoiul din gospodăriile oamenilor se ridică de două ori pe lună. De altfel, luni, la vizita noastră în comună, numeroşi localnici aveau la poartă saci de gunoi, depozitaţi civilizat, în aşteptarea maşinii de colectare a deşeurilor.

Loc de joacă pentru copii

Din 2012, în Băleni există un loc de joacă pentru cei mici, care, în ciuda anilor care au trecut, arată mai bine decât multe dintre locurile de joacă din municipiul Galaţi. Dotat cu leagăne, tobogane, balansoar, o căsuţă, bănci şi nu numai, locul de joacă dedicat celor mici a fost realizat cu fonduri de la bugetul local.

Populaţia, tot mai redusă

La fel ca multe alte comune din judeţul Galaţi, Băleni se confruntă cu o scădere acută a populaţiei. De la 2.770 de persoane, câte figurau în statistică în anul 2000, la recensământul din anul 2011 a rezultat un număr de 2.332 de locuitori. Dintre aceştia, în comună se mai regăsesc efectiv 1.700 - 1.800, la acest moment, conform datelor Primăriei. "Mulţi locuiesc în alte localităţi, dar au rămas cu domiciliul stabil în Băleni. Suntem într-o descreştere serioasă a populaţiei. Este chiar îngrijorătoare", ne-a spus primarul.
Numărul tot mai mic al populaţiei afectează şi unităţile de învăţământ din comună. Din două şcoli, funcţionează, în prezent, doar una. Conform autorităţilor, clasa pregătitoare are doar nouă elevi. În comună sunt 38 de copii înscrişi la grădiniţă, 69 în clasele primare şi 71 la gimnaziu.

Centru de permanenţă

De aproximativ şapte ani, în comuna Băleni funcţionează un centru de permanenţă dotat la standarde europene, ale cărui uşi sunt deschise pentru săteni la orice oră din zi şi din noapte. Oamenilor nu le lipseşte nici cabinetul stomatologic. De serviciile centrului de permanenţă au beneficiat, de-a lungul timpului, şi localnici din comunele apropiate, precum Cuca, Scînteieşti, Corni, Fîrţăneşti, Rediu, Smulţi şi Vârlezi.

Primăria din Tîrgu-Bujor a ajuns la „fundul sacului” şi mai are bani pentru funcţionare şi salarizare doar pentru două, trei luni. Administraţia locală a ajuns foarte aproape de intrarea în incapacitate de plată în urma majorărilor salariale, dar şi a „revoluţiei fiscale” iniţiate de Guvern şi care a redus foarte multe din sumele din taxe şi impozite care ajungeau la primării.

La Tîrgu Bujor, în acest an bugetul local este cel mai mic din ultimii ani şi fără redistribuirea unor sume de la bugetul central, primăria va rămâne în scurt timp fără resurse financiare.

„Din păcate, bugetul pentru anul în curs este unul extrem de mic, practic primăria Tg.Bujor mai are bani cam pentru două, trei luni pentru funcţionare şi salarizare. Am primit la începutul anului doar 45 la sută din suma pe care am primit-o la începutul anului 2017. Dacă este să luăm în calcul şi majorările salariale pe care le-am aplicat la nivelul primărie noastre, dacă luăm în calcul şi toate modificările legislative care ţin de partea financiară, suntem într-o mare problemă”, ne-a declarat primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.

Dacă în 2017 administraţia locală a primit de la bugetul central 4.744 mii lei, în 2018 a primit doar 2.521 mii lei, deci cu 2.223 mii lei mai puţin. În ceea ce priveşte fondul de salarii, în 2017 acesta a fost la Tîrgu Bujor de 3.397 mii lei şi a cuprins inclusiv majorările aplicate în a doua jumătate a anului trecut. În 2018, însă, pentru fondul de salarii este nevoie de 4.737 mii lei.

Cum s-au majorat salariile

Primăria din Tîrgu Bujor are 62 de salariaţi în aparatul propriu şi serviciile direct subordonate administraţiei publice (evidenţa populaţiei, casa de cultură, asistenţă socială etc.), dar grosul majorărilor salariale a mers mai ales către cei 22 de funcţionari publici de la birourile primăriei, a precizat edilul.

„Salariile s-au majorat conform legii. Mai exact, în legea asta a salarizării s-a spus aşa: trebuie să ai consultări cu sindicatele sau reprezentaţii angajaţilor, stabileşti grila respectivă şi o supui votului Consiliului Local. Bineînţeles că am făcut lucrul acesta, iar în unele cazuri s-a ajuns chiar la majorări de 100 la sută. Gândiţi-vă, însă, că la noi, la Tîrgu Bujor, angajaţii lucrau cu salariile cele mai mici din sistemul bugetar din judeţul Galaţi, pentru că, nu ştiu din ce motive, nu s-a ţinut pasul cu nicio majorare salarială care a fost de-a lungul timpului. Salariile erau foarte mici. De exemplu, contabila câştiga la 1.000-1.100 de lei. Acum are în jur de 2.500 de lei. Era nevoie de astfel de majorări, pentru că, pur şi simplu, nu puteai să-i ţii cu salariile care erau înainte. Dar, în acelaşi timp, când am discutat cu angajaţii despre măriri, am spus foarte clar că, dacă situaţia economică o va impune şi va exista riscul de a intra în incapacitate de plată, este posibil să ne despărţim de unii dintre angajaţi sau să diminuăm salariile. E o chestiune absolut firească, iar la momentul respectiv toţi au înţeles”, a explicat primarul Laureţiu Viorel Gîdei, care, desigur, nu-şi doreşte să ajungă în faţa Consiliului Local cu o propunere de reducere a salariilor sau de reducere a personalului.

Ce este de făcut

Pentru a mai obţine resurse financiare, primăria din Tîrgu Bujor încearcă să-şi îmbunătăţească sistemul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, însă este o zonă unde iţele sunt mai încurcate. „Sunt foarte mulţi care nu-şi plătesc contribuţiile la buget – noi am început procedurile de înştiinţare, executare silită, poprire etc. – agenţi economici, dar şi persoane fizice, aşa cum şi nou suntem obligaţi de lege. Lucrurile merg, însă, destul de greu…”, a arătat primarul din Tîrgu Bujor.

Una peste alta, acum, când situaţia se agravează de la o lună la alta, toate speranţele se leagă de următoarea rectificare a bugetului de stat, în urma căreia administraţiile locale ar urma să primească măcar banii necesari acoperirii salariilor.

„Din discuţiile pe care le-am avut inclusiv cu ministrul Finanţelor, în cadru organizat la Asociaţia Oraşelor din România, ni s-au dat asigurări că primăriile, la rectificarea bugetară, ce urmează a fi undeva în lunile iulie-august, vor primi sumele cel puţin la nivelul anului 2017. Prin urmare, aşteptăm cu interes rectificarea pentru a ne putea gândi şi noi, nu doar la plata salariilor, ci şi la continuarea unor investiţii. Inclusiv la proiectele cu finanţare europeană e nevoie de realizarea unor expertize tehnice, a unor documente cadastrale, consultanţă etc. Avem nevoie urgentă de bani şi am convingerea că se vor da. Nu este singura primărie din judeţ şi chiar din ţară care are probleme cu bugetul local, mai sunt primării, prin urmare e vorba de o soluţie care priveşte întreaga administraţie publică locală”, a arătat primarul Laureţiu Viorel Gîdei.

Poate că banii – şi de salarii, şi pentru investiţii – vor veni la rectificarea bugetară. Pe de altă parte, când „pâinea şi cuţitul” ţin tot mai mult de voinţa celor „de la centru”, nu putem să ne întrebăm ce rămâne, nu numai din buna gestionare a banului public la nivelul primăriilor, dar şi cu ideea de autonomie locală care, după cum se vede, e frumoasă în teorie, dar în practică ne omoară.

Rectificare cât duce bugetul

Noile grile de salariale pentru funcţionarii din administraţia locală au intrat în vigoare la mijlocul anului 2017. Atunci, fiecare primărie a avut libertatea de a majora, în anumite limite, salariile, iar unele dintre ele s-au întins, se pare, mai mult decât le ţinea plapuma.

O altă problemă a apărut după ce au apărut modificări în modul în care statul le gestionează. Odată cu „revoluţia fiscală”, ce a cuprins, printre altele, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în paralel cu scăderea impozitului pe venitul global, de la 16 la 10 la sută, potrivit calculelor Asociaţiei Municipiilor din România s-a ajuns la o scădere cu valori între 20 şi 40 la sută a veniturilor administraţiilor locale.

Primele sincope financiare au început să apară încă de la sfârşitul anului trecut, dar în cursul anului 2018 tot mai multe primării, inclusiv din judeţul Galaţi, au constatat că nu mai au bani nici măcar de salarii. Cât priveşte derularea unor investiţii din bugetele locale, acest lucru a devenit în unele locuri aproape imposibil.

Promisiuni ministeriale pentru primării

Subiectul bugetelor locale s-a aflat încă de la începutul anului 2018 pe agenda întâlnirilor dintre Asociaţia Municipiilor din România şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. La acel moment, ministru dădea asigurări că în luna iulie se vor oferi suplimentări financiare, astfel încât primăriile nu vor avea bani mai puţini decât în 2017, şi că se pot proiecta bugetele pe aceste previziuni. Cu toate acestea, cele mai multe investiţii vor fi împinse către a doua jumătate a anului, până ce finanţările vor fi certitudine, nu doar o promisiune.

{gallery}tirgu-bujor-iunie-2018{/gallery}

La o aruncătură de băţ de fosta şcoală din sat, chiar lângă Drumul Naţional 25, mai multe case stau părăsite de ani de zile. Parcă stau sub blestemul apelor, ele fiind inundate la orice ploaie mai sănătoasă.

Zona caselor părăsite din Vameş te înfioară puţin, mai ales dacă treci pe acolo atunci când se înserează. Sunt dărăpănate, aproape căzute la pământ, cu lacătul pe uşă de ani de zile, iar din altele nu se mai vede chiar nimic. Tot ce putea fi pus pe foc s-a luat, iar de restul s-au ocupat bălăriile, vremea şi... cine o mai fi trecut pe-aici. Oamenii locului spun că situaţia durează de aproape douăzeci de ani şi că mulţi dintre proprietari ori au plecat (cei tineri), ori au murit (cei mai în vârstă). La un moment dat, Primăria le-a propus celor care aveau casele aici să se mute în cartierul „Un zâmbet”. Unii au acceptat, alţii nu, din diverse motive. Oricum, în urma tuturor au rămas doar bălării şi ruine, motiv pentru cei de-ai locului să spună că Vameş este un "sat mort".

Casele sunt chiar la stradă, la marginea DN 25, şi cu toate astea, nimeni nu vrea să cumpere aici, chiar dacă preţurile sunt foarte mici. Explicaţia e simplă: pânza freatică. Apa este atât de sus, la nici un metru de suprafaţă, încât toate fântânile sunt inscripţionate cu „Apă Nepotabilă”, iar casele sunt inundate la aproape orice rafală de ploaie. „Apa e o mare problemă, cine să mai vină aici?”, ne spune doamna administrator al magazinului din colţ, care stă la o cafea la o masă lângă intrare, aşteptând clienţii care nu mai vin. „Ar trebui să facă cineva un proiect, cu şanţuri dalate prin care să se scurgă apa. Dar să fie şanţuri mai largi şi mai adânci, nu aşa înguste cum sunt astea de acum, care se umplu imediat de gunoaie. Degeaba suntem la şosea. Înainte, în 2007, era bine, era şi mai multă populaţie. Dar SMA-ul s-a închis şi s-a stricat, la fel şi CAP-ul. Mai sunt vreo doi-trei pe aici care fac naveta la Galaţi, restul sunt plecaţi”.

Din spusele primarului Ştefan Vlad, se pare că situaţia nu se va îndrepta prea curând. Există un proiect pentru reţeaua de canalizare din comună, dar acesta este numai pentru satul Piscu. „Satul Vameş va intra într-o etapă următoare”, a precizat edilul al comunei. Până la acea „etapă următoare”, Vameş va sta în continuare sub blestemul inundaţiilor.

REPORTAJ: În loc de preot, i-a intrat apa în casă. N-a mai plouat aşa din 1991

{gallery}casele-fantoma-din-vames{/gallery}

Dacă s-ar face un top al celor loviţi de soartă în urma ploilor torenţiale care s-au abătut asupra comunei Piscu în noaptea de 15 iunie, Marin Doru ar ocupa cu siguranţă, din nefericire pentru el, unul din locurile fruntaşe.

Marin Doru e băcăuan, soţia lui e din Galaţi, aşa că s-au hotărât să-şi ridice o casă, la marginea cartierului „Un zâmbet”. A muncit din greu la ea, ajutat de soţie şi de fratele lui, atunci când acesta a putut să vină de la Bacău. Acum aproape două săptămâni, la interior, casa era aproape gata. Parchet de calitate luat „de la Dedeman”, gresie şi faianţă pentru baie şi bucătărie, mobilierul era adus şi el, instalaţia electrică era pusă la punct, fuseseră făcute chiar şi conexiunile pentru internet wi-fi. Casa este situată într-o zonă uşor în pantă. Jos, la vale, fusese ridicat un gard. În deal, câteva foi de tablă aşezate temporar, tot pentru protecţie în caz de... ceva. Omul adusese chiar şi o maşină cu balastru, pentru a amenaja curtea, prevăzută cu fosă septică şi cu tot ce trebuie. Ce mai încoace şi-ncolo, vecinii spun că Marin Doru se pregătea să cheme preotul pentru sfeştanie. În loc de asta, în casă i-au intrat apa şi mâlul. Şi au distrus tot.

„A fost dezastru! Am apucat atunci să deschid uşa, am vrut să văd ce se întâmplă şi m-a prins puhoiul. Am avut mâlul de aproape zece centimetri în casă. Totul strălucea şi acum totul e distrus”, ne spune Marin Doru. Ne duce prin toate camerele, ne arată parchetul pe care a trebuit să-l scoată şi pe care nu-l mai poate folosi. Vedem urmele lăsate de inundaţie în casă. Ne arată şi cârpeala pe care a trebuit să o facă la tavan, pentru că nici podul n-a mai făcut faţă la potop. „Tot balastrul meu e în stradă, uitaţi, se vede până la şosea. Zece milioane (lei vechi – n.rd.) dădusem pe el şi acum apa l-a luat pe tot şi l-a împrăştiat pe câmp. Acum scot mâlul la lopată din casă, mă ajută şi fratele meu”. Face o socoteală scurtă şi zâmbeşte amar: „Vreo 6.000 de lei m-a costat totul, din care 2.200 numai parchetul, fără să mai pun la socoteală şi munca mea. Iar dacă nu vin inundaţiile, vin hoţii. Uitaţi-vă şi la drumul din faţa casei, e drum comunal, dar, când plouă, nici maşina de gunoi nu are cum să intre”.

Peste 120 de litri pe metrul pătrat

Primarul Ştefan Vlad ne spune: „La inundaţiile din seara de 15 iunie, au fost inundate opt case. Dar ştiţi cum e la Piscu şi la Vameş, pe cât de repede a venit apa, la fel de repede a şi plecat. Au fost inundate şi 150-200 de curţi. A plouat torenţial. Bătrânii spun că n-a mai plouat aşa din 1991, au fost acum peste 120 de litri pe metrul pătrat. De pe versanţi, de pe vreo două mii de hectare, toată apa a venit spre sat şi în special spre Vameş. În plus, a plouat şi cu piatră şi le-a distrus grădinile, legumele – au fost distruse în totalitate”.

Luni, 25 iunie, o comisie de la Prefectură a venit în comuna Piscu să evalueze pagubele din urma inundaţiilor.

La Vameş, trenurile, tot pe un singur fir

Traficul feroviar pe ruta Galaţi-Tecuci se desfăşoară în continuare pe un singur fir, dar fără viteze restricţionate, ne-a informat directorul Regionalei Căi Ferate Galaţi, Aurel Ciotârcă. Reamintim că ploile torenţiale din noaptea de 15 spre 16 iunie au spălat terasamentul căii ferate între Piscu şi Vameş, ceea ce a făcut ca, în primele zile de după, traficul feroviar să fie întrerupt pe un fir iar pe cel de-al doilea să se efectueze cu restricţii de viteză. Acum, situaţia revine, încet-încet, la normal. „S-au creat nişte ravene, pe care trebuie să le completăm cu pământ, pe care îl vom aduce săptămâna viitoare, ca să refacem stratul de umplutură. Pământul îl vom aduce de la Putna Seacă, unde executăm nişte lucrări de ciuruire. În momentul de faţă, circulaţia se desfăşoară tot pe un singur fir, fără restricţie de viteză”, ne-a declarat directorul Regionalei CF Galaţi.

...și strada Salcâmilor, doar cu numele

Pe strada Salcâmilor din satul Vameş au rămas doar salcâmii de pe margine, pentru că ceea ce se vede cu greu mai poate fi numit stradă, din cauza torenţilor care s-au scurs la inundaţii. Există şi un podeţ care pare destul de periculos, pe care copiii trebuie să-l traverseze cu foarte mare atenţie în drumul spre şcoală. Primarul comunei Piscu, Ştefan Vlad, spune că strada va fi reabilitată până în toamnă cel târziu, cu bani de la bugetul local. Deocamdată, proiectul se află la Agenţia de Mediu, la avizare.

AFLĂ și despre casele-fantomă din Vameş

{gallery}reportaj-dezastru-n-a-mai-plouat-asa-din-1991{/gallery}

Ca multe alte comunităţi rurale, lipsite de şansa apropierii de o mare aşezare urbană sau măcar amplasate la marginea vreunui drum important, Griviţa se îndreaptă încet, dar sigur, spre o masivă criză de locuitori. Griviţenii rămaşi sunt majoritatea bătrâni, cei tineri nu mai fac copii, iar cei plecaţi, mulţi la număr, nu dau semne că s-ar întoarce într-o zi să pună osul la muncă, la ei acasă.

Cei care au rămas, au rămas fie din cauza vârstei, fie din cauză că nu s-au văzut făcându-şi un rost în altă parte. Cei care au plecat, majoritatea duşi au fost, pentru că aici nu au avut unde munci pe venituri cât de cât decente, care să le permită să îşi facă familii, case şi să trăiască. Nu se ştie pentru câţi griviţeni plecaţi în toate cele patru zări străinătatea nu a fost doar un miraj, dar cert este că prea puţini mai dau semne că ar dori să revină acasă. Unii, care au pus ban pe ban, poate au revenit temporar să îşi ridice câte o casă falnică, dovezi fiind construcţiile, unele finalizate, dar pustii, altele în plin şantier sau abandonate "la roşu". Nu stau în ele însă, ne mărturiseşte edilul, oamenii preferând să se întoarcă în străinătate, să îşi crească copiii acolo, cu gândul că poate, la bătrâneţe, se vor întoarce la Griviţa. 
"Nu vin, pentru că nu au la ce să vină. Ca să trăiască aici, trebuie să producă. Şi ce să producă? Investitorii nu vin, o navetă e destul de greu de făcut, că oamenii nu sunt toţi dispuşi la facă naveta, în agricultură e greu şi nu oricine se pricepe. Putem spune că suntem mulţumiţi că mai construiesc câte o casă şi mai plătesc câte un impozit, o taxă", explică edilul din Griviţa.  
Fiii comunei rămaşi acasă şi care nu sunt destul de bătrâni cât să aştepte poştaşul cu pensia nu dau nici ei semne că ar reuşi să pună umărul la urnirea căruţei. Oamenii în putere nu mai fac copii, dovadă fiind numărul de doar 19 naşteri înregistrate anul trecut, comparativ cu 47 de decese. 

Asistaţi social tăiaţi de pe listă

 105 este numărul dosarelor de asistenţă socială procesate în prezent de Primăria din Griviţa, la mai puţin de jumătate faţă de cifra raportată anul trecut. "Oamenii trebuie să înţeleagă că, atunci când pot, trebuie să muncească. Chiar săptămâna trecută au fost chemaţi vreo 40 la AJOFM, nu ştiu încă ce or fi făcut. Au venit aici în comună reprezentanţi şi de la Şantierul Naval şi de la Yazaki, le-au prezentat oferte. Nu s-au arătat mulţi interesaţi, chiar dacă beneficiile erau mari. Alte soluţii de angajare pe termen lung şi bani buni nu vor găsi aici, la Griviţa, sau în apropiere. Vrem să păstrăm la ajutor social doar pe cei cu adevărat bolnavi sau care nu mai pot lucra", avertizează primarul Niţă Chebac.

Casele "stranierilor", la mâna hoţilor

Cu o populaţie care numără oficial puţin peste 3.800 de locuitori, dintre care mulţi plecaţi în străinătate, comuna Griviţa nu duce lipsă de incidente care vizează bunurile. Hoţii nu mai aleargă după găini, ne asigură edilul comunei, care precizează că cei chitiţi să pună mâna pe câte ceva bun de valorificat s-au orientat către casele nelocuite. Mai exact, cele ridicate în ultimii ani de oamenii plecaţi în străinătate, dar care nu stau aici, ci preferă să îşi "conserve" proprietăţile pentru bătrâneţe. Construcţiile noi, multe atractive, cel puţin din exterior, îi îmbie pe infractorii care mai cu seamă în sezonul rece, neavând altă sursă de venit, se pun pe furat. "S-au specializat, atacă câte doi, au telefoane, stau la pândă, e greu să-i dovedeşti. Chiar dacă îi prinde poliţia, apar alţii. Oamenii sunt săraci, dacă vara şi toamna mai muncesc cu ziua, pe la jumătatea iernii se apucă de furat. Am pus 30 de camere de supraveghere numai în Griviţa, urmează şi Călmăţuiul, dar eforturile trebuie să fie conjugate cu ale poliţiei, pentru că oamenii se aşteaptă la siguranţă din partea noastră", explică primarul Niţă Chebac. În prezent, la postul de poliţie din Griviţa sunt doar doi poliţişti, iar de constituirea unei poliţii locale, nu poate fi vorba. "E nevoie nu doar de fonduri, ci şi de oameni cu Bacalaureat şi de unul cu studii superioare. E greu de găsit aşa ceva aici", conchide primarul.

Situată în centrul judeţului şi lipsită de acces la vreun drum naţional, comuna Griviţa este un reper de localitate unde, mai cu seamă în condiţii meteo vitrege, se poate ajunge cu greu. Starea drumurilor judeţene care o flanchează nu este una prea fericită, dar situaţia s-ar putea schimba în următorii ani. 

Principala legătură pe care comuna Griviţa o are cu cea mai apropiată aşezare urbană, respectiv municipiul Tecuci, dar mai ales cu comuna Iveşti şi DN 25, este Drumul Judeţean 254. Cei 18 kilometri de şosea, până în satul component Călmăţui, nu au fost "binecuvântaţi" în ultimele decenii de lucrări serioase de reabilitare, ci doar de întreţinere şi peticire. Consecinţa: circulaţia autoturismelor se face cu dificultate, iar blocarea drumului este o constantă pe timp de vreme rea, când zăpada troieneşte în aşteptarea utilajelor. Situaţia s-ar putea schimba în următorii doi ani, pentru că şoseaua a fost în sfârşit luată în seamă de autorităţile care o administrează şi inclusă într-un proiect de finanţare cu fonduri europene, acelaşi prin care va fi modernizată şi Centura municipiului Galaţi. 
"Proiectul este acum în stadiul de analiză, dar suntem convinşi că vom reuşi să refacem acest drum foarte important pentru noi. Este principala cale de acces, pe acolo vine salvarea de la Iveşti sau Tecuci, vine maşina de pompieri, ca să nu mai pun la socoteală faptul că este în principal folosită de oameni care merg la Tecuci pentru diverse treburi, cumpărături şi altele", ne-a explicat Niţă Chebac, primarul comunei Griviţa. 
Proiectul de reabilitate a peste 15 kilometri din DJ 254,  între Călmăţui şi Iveşti, prevede realizarea unui carosabil lat de şase metri, şanţuri betonate şi podeţe. 

Asfalt decent în comună

Prin contrast cu împrejurimile "peticite", drumurile din interiorul comunei arată decent. Peste 70 la sută din reţeaua de străzi din cele două sate, Griviţa şi Călmăţui, o reprezintă drumuri asfaltate, restul fiind acoperite cu piatră. Iar pentru cei care se tem ca viitoarele lucrări care se vor a fi făcute pentru sistemul de canalizare ar putea avea drept consecinţă afectarea covorului asfaltic, edilul are o veste: "Facem lucrările la canalizare prin şanţuri, ca să nu stricăm străzile", susţine Niţă Chebac.

Chinul electrificării periferiilor

Accesul la energie electrică în secolul vitezei şi al Internetului, când absolut totul este alimentat de teoretic banalul curent, este încă un lux la periferiile comunei Griviţa. Circa 80 de gospodării nu sunt conectate la reţeaua de distribuţie, toate amplasate în diferite zone mărginaşe ale satelor Griviţa şi Călmăţui, ne asigură edilul Niţă Chebac, procedurile şi investiţiile care trebuiesc făcute în scopul realizării infrastructurii constituind o provocare greu de dus la bun sfârşit.   
"Conform ordinului preşedintelui ANRE 75/2013, primăriile sunt obligate să întocmească o întreagă documentaţie, foarte stufoasă, ceea ce ne îngreunează foarte mult munca. A trebuit să facem proiecte peste proiecte, am cheltuit bani pe PUZ-uri pentru fiecare zonă, le-am depus la ei, aştept un răspuns acum. În funcţie de analiza lor, vom şti care este partea noastră de cofinanţare, pentru ca investiţia lor să fie sustenabilă. În fiecare an opresc cinci miliarde (n.r. lei vechi) pentru proiectul ăsta, pentru că îl consider o problemă nerezolvată, deşi toate beneficiile sunt ale Electrica într-un final", argumentează edilul Niţă Chebac.

Canalizarea, o investiţie necesară?

Unul dintre proiectele majore care ar putea să le schimbe viaţa în bine localnicilor din Griviţa, dar şi să le scoată mai mulţi bani din buzunar pentru branşare şi facturile lunare, este canalizarea. În prezent, majoritatea gospodăriilor din comună au fose septice, oamenii apelând la acestă soluţie de colectare pentru a-şi putea amenaja băi în locuinţe şi bucătării moderne. Soluţia individuală ar putea fi dublată de o alternativă în viitorul nu foarte îndepărtat, sub forma canalizării, investiţie pe care primarul comunei şi-o doreşte cât mai urgent. Nu şi toţi locuitorii din Griviţa, mulţi bătrâni şi cu venituri modeste.
"Acum lucrăm la studiul de fezabilitate şi vrem să îl depunem urgent. Am trimis documente către Ministerul Dezvoltării, ca să fim prinşi în PNDL 2. Ştiu că se face greu branşarea la canalizare, dar chiar şi cu fosele, tot se mai fac infiltraţii în pânza de apă freatică", argumentează primarul. Pentru cei care nu vor dori canalizare la poartă şi până la realizarea reţelei publice de colectare, edilul intenţionează să cumpere o vidanjă cu care să cureţe fosele oamenilor, care acum apelează fie la utilajul unei firme private, fie la cele de la Cudalbi sau Barcea. 

{gallery}grivitaiulie2018{/gallery}

Se modernizează dispensarul şi grădiniţa

Două obiective importante din centrul comunei Griviţa, care interesează populaţia de toate vârstele, vor fi incluse în următoarele luni în programe de reabilitare. Este vorba de vechea clădire care adăposteşte dispensarul uman şi grădiniţa, imobile a căror modernizare este considerată o urgenţă de autorităţi. Proiectele sunt în faza de licitaţie, ne asigură primarul comunei, lucrările putând începe, dacă nu vor apărea probleme, până la finele acestui an. Clădirea care adăposteşte dispensarul uman cu cabinetul medicului de familie şi, mai nou, al unui stomatolog, nu a mai fost renovată de la începutul anilor 90 şi este într-o stare evidentă de degradare. "În proiectul pentru reabilitarea dispensarului sunt incluse şi cheltuieli pentru achiziţionarea aparaturii necesare cabinetului stomatologic", completează primarul comunei. În ce priveşte grădiniţa, aceasta adăposteşte în prezent 65 de copii, în timp ce la şcoală sunt înmatriculaţi 245 de elevi.

Preţ mai mare pentru apa potabilă

Tarifele percepute pentru apa potabilă s-ar putea mări într-un viitor nu prea îndepărtat pentru locuitorii din Griviţa, odată cu predarea reţelei de alimentare către SC Apă Canal. În prezent, griviţenii plătesc 3,2 lei pentru un metru cub. Preţul ar putea creşte însă, conform graficului de majorări al societăţii care va administra reţeaua, ceea ce va presupune costuri însemnate pentru cei 900 de abonaţi din comună, mulţi dintre ei cultivatori de legume care folosesc multă apă pentru irigaţii.

Centenar şi agrement la Griviţa

Un monument al eroilor, ridicat cu prilejul Centenarului, amenajarea unui parc până la sfârşitul anului şi transformarea lacului de acumulare de ca Călmăţui într-o posibilă zonă de agrement care să atragă oamenii din împrejurimi sunt proximele proiecte ale administraţiei locale pe linie de cultură şi distracţie. "La balta de la Călmăţui sunt deocamdată necesare lucrări de decolmatare şi apoi mai vedem", subliniază primarul Chebac. 

Trendul economic descendent pe care s-a înscris de ceva ani judeţul Galaţi este cât se poate de evident şi în ceea ce priveşte numărul de locuinţe nou construite. Astfel, în Galaţi, în primul trimestru al anului, au fost date în folosinţă doar 134 de noi locuinţe, cele mai multe în mediul rural.

Faţă de primul trimestru al anului trecut, numărul de locuinţe date în folosinţă în primele trei luni ale lui 2018 s-a menţinut constant, potrivit unei analize întocmite de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi. În acelaşi timp, însă, în perioada octombrie-decembrie 2017, fuseseră terminate cu 80 de locuinţe mai mult decât în intervalul ianuarie-martie 2018.

Foarte intersant este faptul că doar un sfert dintre locuinţele date în folosinţă în primele trei luni ale lui 2018 au fost construite la oraş. Cifrele prezentate de DJS Galaţi reflectă o realitate cu care se confruntă judeţul nostru. Populaţia este în îmbătrânire accelerată, mulţi dintre orăşenii pensionaţi preferă să se retragă în satele natale, în vreme ce sute de familii de gălăţeni de vârstă activă au ales să se multe de la oraş în cartierele de vile nou construite în comunele vecine cu municipiul reşedinţă de judeţ. Astfel poate fi explicată, cel puţin în parte, proporţia mare de locuinţe terminate în mediul rural, spre deosebire de cel urban.

Regiunea Sud-Est, în declin în privinţa locuinţelor

La nivel naţional, toată regiunea de Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, a înregistrat o scădere a numărului de locuinţe terminate. Distribuţia în profil regional în trimestrul I din 2018, faţă de trimestrul I din 2017, evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+588 locuinţe), Nord-Vest (+324), Sud-Muntenia (+266) şi Bucureşti-Ilfov (+111). În primele trei luni ale anului, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România au fost date în folosinţă 10.273 de locuinţe, cu 189 mai multe faţă de perioada similară din 2017.

Situaţia înregistrată în judeţul Galaţi este inversă faţă de trendul naţional, în ceea ce priveşte mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce în judeţul Galaţi, trei din patru locuinţe noi se construiesc în sate, în România numărul de locuinţe date în folosinţă la oraş este mai mare decât cel în mediul rural.

În cele patru sate din comuna Corod au domiciliul, în prezent, aproximativ 7.600 de oameni. Dintre aceştia, în jur de 1.000 lucrează încă în străinătate. Cum cei plecaţi sunt în mare parte tineri şi adulţi de vârstă mijlocie, fenomenul social de îmbătrânire a populaţiei a devenit cât se poate de evident, fenomen valabil în tot judeţul.

Cu precădere în satul Corod, printre casele ţărăneşti construite în stil tradiţional au apărut, în ultimii ani, destul de multe vile impunătoare. Unele dintre aceste imobile sunt deja finalizate şi locuite, în vreme ce altele au rămas în stadiul de şantier. Toate conţin elemente arhitectonice şi de construcţie pe care proprietarii le-au văzut şi admirat în ţările în care au plecat la muncă pentru a face avere. Dincolo de această înfrumuseţare a aspectului comunei, rămâne însă fenomenul cât se poate de îngrijorător al îmbătrânirii populaţiei. Migrarea în străinătate a unei proporţii de 13 la sută din populaţia totală a comunei, într-o perioadă relativ scurtă de timp, are consecinţe ce nu pot fi ignorate din punct de vedere social şi economic.

"Au rămas în urmă vârstnicii"

Vasile Cârjeu, primarul comunei, este conştient de acest fenomen, mai ales că se loveşte deja de repercusiunile sale. "Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei se manifestă, fără îndoială, şi la Corod. S-a simţit plecarea celor aproximativ 1.000 de locuitori din comună. Cum au plecat în special tinerii şi oamenii aflaţi în putere, au rămas în urmă vârstnicii, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă a forţei de muncă. Majoritatea celor plecaţi şi-au început o casă aici şi mulţi dintre ei au şi terminat-o. Sunt însă alţii care s-au stabilit cred că definitiv acolo, întemeindu-şi familii peste graniţă. Despre aceştia, nu cred că se vor mai întoarce, din moment ce s-au adaptat deja în altă societate", spune edilul. Îmbătrânirea populaţiei înseamnă costuri mai mari cu asistenţa medicală şi cu îngrijirile sociale. De asemenea, indiferent de ce şi câte investiţii sunt făcute în infrastructură, şi posibilii investitori pot fi descurajaţi de un astfel de fenomen.

Cei peste 4.600 de localnici ai comunei Slobozia Conachi, din judeţul Galaţi, ar putea beneficia, în viitorul apropiat, de alimentare cu gaze naturale. Primarul Emil Dragomir a anunţat că Transgaz a transmis autorităţilor un aviz de principiu pentru racordarea gospodăriilor la sistemul naţional de transport (SNT), după ce Primăria din Slobozia Conachi a făcut demersuri în acest sens.
În următoarele două săptămâni, autorităţile vor derula o campanie de informare şi consultare a populaţiei, la sfârşitul căreia localnicii trebuie să spună dacă îşi doresc să beneficieze de gaze, în aşa fel încât Primăria să ştie câte dintre cele 1.457 de case vor fi alimentate, dar, mai ales, dacă merită derulată această investiţie. „Conducta la care ne vom racorda trece pe sub satul Izvoarele. Noi dormim pe conducta de gaz sau, mai bine spus, am dormit pe conducta de gaz”, ne-a spus primarul Emil Dragomir. „Lemnele pentru sobă (combustibilul lemnos) nu mai reprezintă o soluţie pe termen lung a gospodăriilor noastre, întrucât defrişările masive au redus semnificativ pădurile din ţara noastră! (...) Soluţia noastră este racordarea comunei la reţeaua de alimentare cu gaze naturale şi astfel vom obţine cu toţii mai mult confort, cheltuieli reduse, cu alte cuvinte o viaţă mai bună şi mai uşoară!”, se arată în unul dintre pliantele care le vor fi distribuite oamenilor pentru informare.

Situată la mai puţin de 30 de kilometri de Galaţi, comuna Independenţa este în plină ascensiune. Lucrările de infrastructură au demarat, timid, din cauza birocraţiei, dar aşteptarea a meritat. Şi asta pentru că Viorel Tărbuc, primarul localităţii, şi-a dorit să facă lucrurile cu cap. Asta a însemnat că nu a vrut asfaltare până când nu a terminat reţeaua de canalizare, astfel încât şoselele să rămână neatinse, mai ales că termenul de garanţie a lucrărilor de asfaltare este de cinci ani.

Birocraţia din România poate opri orice proiect şi orice idee bună. Nu şi dacă există voinţă şi perseverenţă. De asta a dat dovadă şi primarul comunei Independenţa, o localitate cu  aproximativ patru mii şi ceva de locuitori. Încet, dar sigur, edilul a reuşit să facă câteva proiecte durabile pentru localitatea pe care o păstoreşte de zece ani. Totul a început, aşa cum este de altfel normal, cu un proiect amplu de canalizare, proiect care, iniţial, a vizat şi 580 de racorduri individuale. Abia apoi s-a demarat asfaltarea pe străzi, închizând astfel şantierul şi oferindu-le localnicilor confortul necesar.

Primarul nu s-a oprit însă aici, ci a continuat, a obţinut finanţări, iar în urmă cu două săptămâni a semnat deja ordinul de începere a lucrărilor. "Este un proiect de asfaltare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDL), care însumează aproximativ cinci kilometri. Suntem în faza incipientă, în urmă cu două săptămâni am emis ordinul de începere a lucrărilor, dar sperăm ca, la finalizarea proiectului, condiţiile de trafic şi de transport în comună să fie la un alt standard, unul mai bun. În afară de acest proiect aflat în derulare, mai avem o lucrare de execuţie racorduri individuale la reţeaua de canalizare a localităţii. Practic completăm o lucrare finalizată anul trecut, o lucrare complexă, ce a însemnat aproximativ 14 kilometri de reţea de canalizare, 538 de racorduri individuale şi staţie de epurare. Lucrarea pe care o avem acum în execuţie, vorbim de 580 de racorduri individuale, vine în completarea celei pe care am realizat-o anul trecut, iar la data finalizării acestei lucrări, fiecare gospodărie din partea unde am realizat reţeaua de canalizare va avea posibilitatea să se racordeze la reţea prin intermediul acestui cămin individual, amplasat la limita proprietăţii, înlesnind accesul la această utilitate. Nu i-am lăsat să se descurce pe cont propriu, să facă săpături, să îşi achiziţioneze ţevi, conducte pentru a se racorda la sistemul central, cel care se află în stradă", ne-a explicat primarul Viorel Tărbuc.

În viitor, oamenii vor plăti pentru apă şi canalizare direct la Apă Canal Galaţi, iar toate lucrările au fost făcute atât pentru confortul localnicilor, cât şi pentru protejarea mediului înconjurător. "Lucrările fiind făcute în colaborare cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Serviciul Regional Apă Galaţi, la un moment dat va interveni o delegare a gestiunii acestui serviciu, este o condiţie a tuturor celor care fac parte din asociaţie, ca serviciile de apă şi canalizare să fie  gestionate şi exploatate de operatorul regional, respectiv Apă Canal Galaţi. Practic nu vor deveni clienţi ai Primăriei, taxele nu vor ajunge la Primărie, dar dorinţa noastră este să creăm condiţii pentru un trai civilizat, să ajungem la sfârşitul anului, când este un termen limită asumat de România, ca toate localităţile să aibă servicii de canalizare. Scopul nostru este să avem şi un mediu mai puţin poluat, mă refer şi la sol, şi la pânza freatică şi la aer, toate formează mediul înconjurător", a mai explicat primarul din Independenţa.

Aşadar, lucrările de infrastructură sunt în plină desfăşurare în Independenţa, iar localitatea pare să înflorească pe zi ce trece, chiar dacă mai este încă mult de muncă.

Investiţii de 20 de milioane de lei. Asfalt pentru jumătate din drumurile comunei

După ce vor fi finalizate cele 580 de racorduri individuale aflate în lucru, în Independenţa vor exista aproximativ 1.200 de astfel de racorduri, ceea ce înseamnă circa 65 la sută din comună. Viorel Tărbuc, primarul localităţii, nu vrea însă să se oprească aici şi îşi doreşte ca întreaga localitate să aibă acces la reţeaua de canalizare.

"Vom aveam aproximativ 1.200 de racorduri individuale, nu acoperim, din păcate, întreaga localitate, dar procentajul celor care vor beneficia de această utilitate este unul satisfăcător, adică peste 65 la sută. Rămânem descoperiţi, momentan doar, cu restul de locuinţe, dar şi pentru aceşti locuitori am veşti bune. Prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Serviciul Regional Apă s-a reuşit, a fost un efort de grup, obţinerea finanţării pentru a continua lucrările la reţeaua de canalizare şi în partea de localitate unde acum nu există", ne-a declarat Viorel Tărbuc.

Proiectele de dezvoltare au vizat şi asfaltarea tuturor străzilor din localitate. "Localitatea începe să progreseze şi pe partea de asfaltare a străzilor. În urmă cu o lună am finalizat lucrările, finanţate din fonduri guvernamentale, pe 5,2 kilometri, şapte străzi, cu asfalt. Am demarat, după cum vă spuneam, un alt proiect, care acum se află la canalizare, iar după ce se vor termina lucrările de canalizare, urmează şi asfaltarea a încă cinci străzi, ceea ce înseamnă alţi cinci kilometri. Suntem abia la început, dar durata lucrărilor este relativ scurtă, de şapte luni de zile, durată asumată de constructor, sperăm să reuşească să îşi îndeplinească această obligaţie, chiar dacă, la un moment dat, din cauza  anotimpului rece, lucrările se vor sista, vom continua la primăvară, în perioada acestui termen de şapte luni. Până la sfârşitul semestrului I din 2019, sper să avem aproximativ 10 kilometri de străzi asfaltate, cu rigole, acces rutier pentru imobilele situate pe aceste străzi. Am ajunge până la jumătatea din lungimea totală a reţelei de străzi", a explicat primarul din Independenţa.

În prezent, lucrările sunt în plină desfăşurare, chiar dacă unii localnici sunt nemulţumiţi că străzile sunt pline de noroi, disconfortul fiind la el acasă, dar în viitor lucrurile se vor schimba în bine. Iar proiectele nu se opresc la aceste străzi, ci vor continua pentru alţi 6,4 kilometri reţea de drumuri. Atenţia sporită acordată acestor proiecte asigură remedierea tuturor problemelor pe cheltuiala constructorilor, în următorii cinci ani. "Chiar acum lucrăm la documentaţie, avem întocmit studiul de fezabilitate pentru alţi 6,4 kilometri de străzi pe care dorim să le asfaltăm, cu o condiţie, să găsim sursa de finanţare cât mai repede, doar din fondurile proprii de la bugetul local nu vom reuşi să facem asta, asfaltarea fiind foarte scumpă. Pentru toate lucrările de infrastructură, am avut grijă ca perioada de garanţie să fie cât mai mare, de cinci ani, timp în care, dacă anumite vicii ar afecta lucrarea respectivă, ele trebuie remediate de constructori, pe cheltuiala lor", a conchis Viorel Tărbuc.

Toate proiectele de infrastructură realizate sau în curs de realizare din Independenţă au o valoare de aproximativ 20 de milioane de lei. Iar, conform primarului Viorel Tărbuc, investiţiile nu se vor opri aici.

Peste 100 de angajaţi şi 120 de asistaţi sociali

În Independenţa, locurile de muncă sunt limitate. Din fericire, comuna se află la o distanţă relativ mică de Galaţi, aşa că cei dornici de muncă pot ajunge uşor la serviciu. În prezent, în localitate sunt patru agenţi economici, care, în total, oferă peste 100 de locuri de muncă celor din localitate. "Mai sunt societăţile agricole, marii fermieri, dar forţa de muncă umană este din ce în ce mai puţin folosită, pentru că este înlocuită de forţa mecanizată. La noi în zonă se cultivă foarte multe cereale, grâu, orz, ovăz, iar astfel de culturi nu necesită intervenţia umană. Astfel, fermierii din zonă nu reuşesc să atragă foarte mulţi oameni la muncă, folosind mai mult utilajele", ne-a declarat primarul Viorel Tărbuc.

Şi cum în zonă nu sunt foarte multe oportunităţi, numărul asistaţilor sociali este destul de însemnat. "Avem 66 de dosare în plată la ajutorul social, în total ca număr de persoane sunt aproximativ 120. Mi-aş dori să fie cât mai puţini, ca oamenii să îşi dorească să îşi depăşească condiţia, să meargă la muncă chiar şi pe salariul minim, care este de 10 ori mai mare decât ceea ce primesc de la stat. Având venituri mai mari, şi ei îşi pot satisface nevoile gospodăriei mai bine, şi îşi pot plăti dările către autoritatea locală şi către stat", ne-a explicat primarul.

Infracţiuni puţine şi serviciu de pază

Independenţa nu se poate plânge de numărul poliţiştilor, mai ales că există şi un serviciu de pază al Primăriei. Infracţionalitatea se rezumă la certuri conjugale sau între vecini şi câteva furturi. "Avem un serviciu de pază propriu al Primăriei, pe timp de noapte. Patrulează prin comună, iar atunci când este nevoie asigură permanenţa la sediul instituţiei, pe perioada avertizărilor hidro sau meteo. Aceştia sunt angajaţii instituţiei de ani de zile", ne-a spus primarul localităţii.

Burse de merit pentru 30 de elevi cu medii peste 9,50

În Independenţa există două şcoli generale şi două grădiniţe, în care învaţă aproximativ 400 de elevi. Chiar dacă, de la an la an, se observă o scădere a numărului de elevi înscrişi, cei care încep cursurile în localitate îşi duc studiile până la final, rata abandonului şcolar fiind zero. Primăria din Independenţa face tot posibilul să îi susţină la şcoală pe copii proveniţi din familii mai sărace, oferindu-le burse sociale, dar îi încurajează şi pe elevii foarte buni la învățătură, oferindu-le burse de merit.

"Se observă o diminuare a numărului elevilor. Câte doi, trei mai puţini, de la an la an. Încercăm să-i motivăm pe copiii merituoşi şi să le acordăm burse de merit celor care au medii peste 9,50. Avem, cred, vreo 30 de copii care primesc burse de merit, în valoare de 150 de lei pe lună. Se adaugă şi bursele sociale, pentru că nu poţi să îi neglijezi pe cei din familii mai necăjite, dar care vin la şcoală. Trebuie să îi ajutăm să îşi continue şcoala măcar până la clasa a opta. Avem copii buni, care merg la olimpiade şi obţin rezultate bune. Sperăm să rămânem pe aceeaşi linie, dacă nu să şi creştem", ne-a declarat Viorel Tărbuc, primarul din Independenţa.

Bani pentru un teren de sport

Printre proiectele care urmează să fie puse în practică se numără şi unul care vizează un teren de sport la Şcoala Nr. 2 din Independenţa. Şi pentru acest proiect, însă, este nevoie de finanţare, pe care primarul speră să o obţină cât mai curând. "Vrem să facem şi un teren de sport, în curtea Şcolii Nr. 2, cu finanţare europeană, printr-un Grup de Acţiune Locală (GAL). Şi avem şanse de reuşită să obţinem finanţarea europeană nerambursabilă", susţine Viorel Tărbuc.

Şansa localităţii, orice finanţare externă

Viorel Tărbuc îşi face planuri pentru viitor, bazate pe solicitările oamenilor din comună. Un proiect pe care îşi doreşte să îl realizeze cât mai repede vizează o trecere la nivelul căii ferate. "Mai avem câteva mici obiective, nu şi puţin costisitoare. Intenţionăm să facem o trecere la nivel cu calea ferată, într-o zonă a localităţii unde oamenii cer asta de ani de zile, pentru siguranţa lor, pentru a trece calea ferată printr-un loc special amenajat, cu semnale corespunzătoare. Purtăm discuţii cu cei de la CFR şi sperăm să reuşim cât mai curând să rezolvăm acest aspect", ne-a explicat primarul.

Edilul este conştient că din fondurile de la bugetul local nu poate face mare lucru, tocmai de aceea susţine că "şansa comunei este aceea de a nu rata nicio oportunitate de finanţare".

În aceste condiţii, angajaţii primăriei lucrează intens la pregătirea documentaţiei pentru a atrage fonduri şi pentru alte lucrări. "Pregătim dosarul pentru obţinerea unei finanţări pentru reabilitarea căminul cultural. De asemenea, căutăm soluţii pentru obţinerea finanţării să eficientizăm iluminatul stradal, care este îmbătrânit, iar din cauza gradului de uzură ne creează probleme. Dacă ne-am baza doar pe bugetul local, nu am reuşi să facem nimic", a adăugat Viorel Tărbuc.

{gallery}independenta-comuna-care-se-dezvolta-pe-zi-ce-trece{/gallery}

Chiar dacă trăiesc la peste 60 de kilometri de Galaţi, vălmărenii se pot lăuda cu piscină pentru adulţi, bazin pentru copii, restaurant şi hotel de cinci stele, chiar la ei în localitate.

Piscina este numai bună pentru cei ce vor să facă baie şi să se relaxeze într-o zi caldă de vară, dar reprezintă şi un loc perfect de socializare pentru tinerii din localitate. Astfel, vălmărenii nu mai sunt nevoiţi să meargă în alte localităţi, ci pot să se bucure de vară chiar la ei în localitate. Se pot bronza pe un şezlong, cu muzică bună şi un pahar de "lemon" rece, aşa cum îi zice primarul.

Deşi este o proprietate privată, administraţia locală susţine dezvoltarea bazei de agrement, care contribuie la atragerea venitului, dar şi a vizitatorilor. "Când se vorbeşte de Valea Mărului, se vorbeşte frumos. E un lucru foarte bun pentru oameni. După aia vorbim şi de beneficii economice care vin pentru localitate, la buget. La anumite întâlniri, alţi colegi primari mi-au zis să nu mai postez pe Facebook. Că văd alţi săteni şi spun "Uite că la Valea Mărului s-a făcut piscină. La noi de ce nu se face?", spune, cu mândrie, primarul Virgil Doca.

Deschisă la începutul lunii iunie şi autointitulată "cea mai mare piscină din judeţul Galaţi", zona, cu terasă şi foişor, adună zeci de maturi şi copii din comună, dar şi oameni care vin din alte localităţi. În weekend, la zona de agrement vin peste o mie de persoane.

Taxa de intrare la bazin este, de altfel, asemănătoare cu cele din Galaţi: 30 de lei pentru maturi şi reduceri de preţ pentru copii şi adolescenţi.

{gallery}piscina-de-la-valea-marului-s-a-deschis-pentru-public{/gallery}

Astăzi, de Sfânta Maria, toată Valea Mărului este în sărbătoare, de ziua comunei. "Am ales această zi în primul rând pentru că ne-am gândit că de ziua vălmărenilor trebuie să fie toţi vălmărenii acasă. Şi ştiţi că în august vin în concediu toţi cei de afară, din pribegie. Cred că avem în jur de 600 de familii", spune primarul Virgil Doca.

Ca în fiecare an, primăria s-a pregătit din timp pentru sărbătoare: "O să încânte şi o să ne încânte Mirabela Dauer, Mioara Velicu, Angela Rusu. Pentru tinerele speranţe - că fac mereu un sondaj în comună - vor cânta Ruby, formaţia Zorile, Catanga şi Aurel Pădureanu... Va mai cânta o fată din Valea Mărului, care a terminat facultatea de psihologie şi e înscrisă la şcoala de artă populară din Iaşi - îi place muzica şi cântă foarte frumos moldoveneşte".

Petrecerea vălmărenilor va avea loc pe stadion, iar primarul se aşteaptă ca la ea să participe două mii de persoane, aşa cum s-a întâmplat mereu. Vor fi şi jocuri de artificii, dar şi alte surprize. Nu vor fi însă şi spectacole cu ansambluri folclorice, aşa cum şi-ar fi dorit primarul: "Înainte, fostul director al Centrului Cultural, Sergiu Dumitrescu (Dumnezeu să-l odihnească!), făcea la Galaţi festivalul folcloric cu ultima zi pe 15 august, chiar de Sf.Maria. Acum se face între 9 şi 12 august, pe 15 aceste ansambluri sunt deja plecate şi nu le mai putem aduce".

"Dezvoltarea unei localităţi nu se poate face fără să aduci atingere anumitor aspecte. Dacă vedem lucrurile în mod păşunist, luăm văcuţa, ne plimbăm, stăm pe iarbă verde, dar să nu aşteptăm să vină agenţi economici şi investitori", spune primarul comunei, Virgil Doca.

În comuna Valea Mărului se va construi un depozit conform pentru deşeuri, în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, proiect derulat de Consiliul Judeţean Galaţi. Este vorba despre un depozit, şi nu de o groapă de gunoi - un aspect la care primarul Virgil Doca ţine foarte mult, "deoarece sunt oameni care, pentru că nu ştiu, folosesc termenul de groapă de gunoi cu rea-voinţă. Ideea este în felul următor: există o decizie a Comisiei Europene, care spune că se închid toate gropile de gunoi. Deja noi am ieşit din termenul maxim, care a fost 2018, şi nu e terminată treaba. Acum se construiesc depozite conforme. Depozitul conform care se va construi la Valea Mărului va fi exact ca în Germania, cu tehnologie germană. Nu se mai face o groapă de gunoi în sensul că se duce gunoiul acolo şi se pune grămadă".

Se pare că oamenii au început să vorbească că se aduce la ei în comună tot gunoiul din judeţ şi din judeţele învecinate. Primarul spune că lângă depozitul conform de la Valea Mărului va fi făcută o staţie de sortare. La Galaţi se va face o staţie de tratare biomecanică. Deşeurile vor fi duse la Galaţi, acolo vor intra în staţia de biotratare mecanică, vor fi mărunţite şi făcute efectiv praf, apoi vor fi aduse la Valea Mărului.

"Dar, atenţie, să spunem lucrurilor pe nume! Va dura vreun an de zile în care deşeurile vor fi aduse la Valea Mărului fără să intre în staţie, pentru că staţia nu va fi gata. Înţeleg că licitaţia este deja demarată, pe 10 septembrie se deschide depunerea proiectelor, pentru alegerea constructorului. Se vrea ca finalizarea construcţiei să aibă loc cât mai repede, în 12 luni", afirmă Virgil Doca, care ţine să nuanţeze situaţia: "Sunt de acord cu tot ce înseamnă ecologie. Dar, în acelaşi timp, dezvoltarea unei localităţi nu se poate face fără să aduci atingere unor anumite lucruri. Domnule, în anul 1990, în satul Valea Mărului erau cinci Dacii şi le ştiam pe toate după culori. Vedeam că-i galbenă, ziceam că-i dom’ profesor Bulgaru... Acum tot cinci sunt, dar doar Dacii, că restul sunt tancuri, avioane şi alte alea... Şi astăzi avem o mie de maşini, nu mai avem cinci. Faptul că fiecare cetăţean are o maşină - a adus atingere mediului din Valea Mărului şi aerului pe care-l respirăm? Orice îmbunătăţire a standardului de viaţă are şi un revers. Vă mai dau un exemplu: sunt ecologişti şi în Galaţi care au urlat şi mai urlă împotriva noxelor din combinatul siderurgic. În acelaşi timp, 80 la sută din locuitorii se tem şi spun Doamne fereşte să nu se închidă combinatul! Noi asta trebuie să înţelegem, că o investiţie care aduce beneficii oamenilor are şi dezavantaje. Dacă vedem lucrurile în mod păşunist, luăm văcuţa, ne plimbăm, stăm pe iarbă verde, dar să nu aşteptăm că o să treacă autostrada pe la noi, că o să vină agenţi economici, investitori...".

La ora actuală, deşeurile menajere din Valea Mărului, tot ce se strânge din tomberoane, se duce la Galaţi. "După ce se termină tot ce înseamnă Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (adică depozit şi staţie de sortare la Valea Mărului, staţie de sortare la Tecuci, depozit şi staţie de transfer la Tg.Bujor, staţia de biotratare la Galaţi), atunci se va scoate la licitaţie şi tot ce înseamnă operare va fi luat de un singur operator, care va avea un singur tarif, cum se întâmplă şi în cazul operatorului Apă Canal", a mai spus primarul Virgil Doca.

Ce beneficii va avea comuna

Construirea depozitului conform de la Valea Mărului va avea ca principal neajuns faptul că, zilnic, zeci de maşini cu gunoi vor circula prin zonă. Însă, conform primarului Virgil Doca, beneficiile acestei investiţii sunt mult mai mari. "Printre plusurile pe care le va aduce depozitul conform se numără cel puţin 200 de locuri de muncă, ce vor fi create. Vor fi beneficii economice în ceea ce priveşte bugetul local - taxe, impozite. Orice investiţie atrage o altă investiţie, adică deja este câştigat un alt proiect lângă şi se va face o platformă de gunoi, care este a Consiliului Local şi care va aduce alte locuri de muncă. Este construit deja un drum asfaltat şi se va mai face unul, de şase metri lăţime. Se tot spune de mirosuri: depozitul este situat la o distanţă de cinci kilometri, aproape de Corod. Acolo se va face şi podul, se vor duce curent electric, apă şi canalizare până acolo. Tuturor terenurilor din zonă le vor creşte preţurile. Deja sunt investitori care ne-au spus că vor să cumpere teren în zona respectivă, cineva vrea să facă o staţie de betoane acolo", a afirmat primarul din Valea Mărului.

Drumuri asfaltate, utilităţi până la poarta cetăţeanului, instituţii care să arate civilizat şi locuri unde populaţia activă să îşi poată petrece timpul frumos şi sănătos fac parte din strategia prin care comuna Umbrăreşti vrea să se dezvolte şi să atragă investiţii care să le facă oamenilor traiul mai bun.  

De la copiii cei mai mici, la cei mai vârstnici locuitori, cu accent deosebit pe tineret şi populaţia activă, aducătoare de venituri şi plus de valoare în comunitate, toate categoriile de persoane sunt vizate de proximele investiţii aflate pe masa edililor din comuna Umbrăreşti. Cel puţin asta susţine primarul Stoica Paraschiv, care ne-a explicat că acolo unde există o bază care să atragă oameni, proiectele nu mor niciodată. Începând cu drumurile, aspect cu care aşezarea se poate mândri. Asfalt ca-n palmă acoperă circa jumătate din reţeaua de 50 de kilometri de drumuri din Umbrăreşti, încă aproximativ un sfert urmând să facă cunoştinţă cu covorul asfaltic. 
"Avem trei proiecte de asfaltare a drumurilor, care vizează circa 20 de kilometri de drumuri din reţeaua care măsoară 50 de kilometri. Vom avea cam 80 la sută din reţeaua totală acoperită cu asfalt, ceea ce este foarte bine", ne spune primarul comunei Umbrăreşti, Stoica Paraschiv. 
Concomitent cu asfaltul, la Umbrăreşti vine şi canalizarea, circa o mie de locuitori exprimându-şi deja opţiunea să se branşeze. 
"Proiectul de canalizare este în derulare cu Apă-Canal. S-au făcut achiziţii, suntem în faza de execuţie. Încă nu s-au apucat de treabă, dar urmează. Circa o mie de locuitori au făcut solicitări pentru canalizare. Lucrările vor începe în Umbrăreşti Vale. Sunt străzi unde, la primul proiect, nu au fost finalizate lucrările total şi acum trebuie să le reluăm şi să le punem la punct", explică edilul. 

Cultură, sport şi joacă

Sunt alte trei direcţii spre care vor pleca bani în următoarea perioadă odată cu demararea lucrărilor de reabilitare a căminului cultural, construcţia unei săli de sport şi finalizarea lucrărilor la singurul parc din comună. Costurile investiţiilor sunt de ordinul milioanelor de lei, parte din ei fiind bani din fondurile Primăriei.  
"Parcul cu locul de joacă este realizat în proporţie de 50 la sută. Este mai mult decât un loc de joacă, este un spaţiu de recreere şi a costat în jur de 650.000 de lei. Comuna are acum în jur de o mie de copii, care vor beneficia din plin de acest obiectiv, mai ales că este singurul din comună. Proiectul de renovare a căminului cultural este în faza de achiziţie, aici fiind vorba de o refacere totală. Proiectul se derulează prin Compania Naţională de Investiţii. Costurile ajung la 2,5 milioane lei, din care circa 700.000 sunt de la Primărie, partea de cofinanţare", relatează edilul comunei. 
Nici elevii şi tinerii amatori de sport nu au fost uitaţi. Pe lângă baza sportivă din Umbrăreşti Deal, în comună va apărea şi o sală de sport, chiar în curtea uneia dintre şcoli. De ea, vor beneficia şi elevii, pentru orele de educaţie fizică, dar şi tinerii din comună, în afara orelor de curs. 
"Ni s-a aprobat o sală de sport tot prin Compania Naţională de Investiţii. Suntem în faza de avize, hotărârea de consiliu este dată pentru predarea amplasamentului. Va fi o sală de o sută de locuri, destul de încăpătoare, cu tot ce presupune, vestiare, dependinţe. Tinerii din comună îşi doresc o sală de sport de mulţi ani, pentru fotbal sau alte sporturi. Acum ei se îndreaptă către Iveşti, unde este o sală", conchide primarul Paraschiv.

Unde-s bani, merg şi imobiliarele

Cu şapte sate componente şi circa 7.000 de locuitori, drumuri asfaltate în mare parte, utilităţi, care demult finalizate, care în curs de implementare, dar şi apropierea de Siret, care dă posibilitatea derulării de activităţi agricole profitabile, Umbrăreştiul nu stă deloc rău la capitolul atractivitate. Şi pentru fiii satului, plecaţi la oraş sau în străinătate, dar şi pentru nou-veniţi, decişi să investească într-o casă la ţară, ceva pământ şi, de ce nu, într-o mică afacere. Nu e de mirare că la mai tot pasul găseşti câte o casă falnică în construcţie sau abia terminată. Secretul? Investiţiile au făcut ca localitatea să prezinte credibilitate, iar cei care vin să se stabilească sau să investească aici sporesc, la rândul lor, banii comunităţii. 
"Se construieşte mult, şi cei de aici şi cei care vin de afară. S-au făcut multe cu fonduri europene aici şi lumea a prins încredere. Noi am încurajat atragerea de fonduri. Cei care sunt plecaţi în străinătate cumpără, construiesc. Sunt care vin să cumpere şi din alte părţi, din alte comune. Au linişte, pământ pe care dacă vor pot cultiva, au utilităţi", argumentează primarul Stoica Paraschiv.

Efort comun pentru aducerea gazului metan

Comuniunea a trei unităţi administrativ-teritoriale mari pare să fie cheia prin care şi locuitorii de la ţară să poată beneficia de facilitatea gazului metan. În condiţiile în care în majoritatea comunelor gălăţene şirul utilităţilor se limitează la apă curentă, canalizare şi energie electrică, Umbrăreştiul îndrăzneşte să spere că, într-un viitor nu foarte îndepărtat,  butelia cu gaz sau soba cu lemne nu vor fi singurele opţiuni pentru locuitorii săi. Asta graţie unui proiect comun cu alte două comune învecinate, Barcea şi Drăgăneşti, alături de care speră să obţină undă verde pentru atragerea investitorului.
"Un astfel de poiect a mai fost la Umbrăreşti cu ani în urmă, dar nefiind foarte multe solicitări şi nici instituţii sau agenţi economici care să fie consumatori de gaz, nu s-a realizat. Niciun investitor nu vine să facă lucrarea dacă nu există o cofinanţare serioasă. Dacă venim trei comune cu o cofinanţare de 25 – 30 la sută, atunci dacă la fiecare comună sunt, să zicem, o mie de abonaţi, începe să se amortizeze investiţia", detaliază primarul Stoica Paraschiv. 

Asistaţii social s-au dus la muncă

Aproape jumătate din numărul locuitorilor care beneficiau de ajutoare sociale au ieşit de pe lista celor care primeau venitul minim garantat la Umbrăreşti, după ce au fost tentaţi cu locuri de muncă unde îşi pot întrebuinţa capacităţile şi câştiga bani prin eforturi proprii. Astfel, ne asigură primarul Stoica Paraschiv, numărul dosarelor aflate acum pe masa compartimentului de asistenţă socială din Primărie depăşeşte cu puţin o sută, cam un sfert fiind cei care sunt apţi de muncă, în adevăratul sens al cuvântului.
"Circa 30 la sută ar mai putea, să zicem, să se angajeze, restul sunt oameni cu probleme reale. Iar cei care sunt, îi punem la muncă, pentru că avem o comună întinsă, cu circa 50 de kilometri de drumuri, şi este nevoie pentru curăţenie, întreţinere. În afară de asistaţii social, nu avem alte resurse să menţinem curăţenia în comună, nu avem servicii sau compartimente specializate, iar ei trebuie să facă ceva pentru banii pe care îi primesc", explică edilul. 

{gallery}sat29aug2018{/gallery}

Doar neocuparea efectivă a funcţiilor Poliţiei Locale, înfiinţată deja pe hârtie la Umbrăreşti, mai face ca schema de siguranţă publică sută la sută comunală să nu fie completă. Potrivit edilului din Umbrăreşti, o comună atât de mare nu poate fi lăsată în grija exclusivă a Poliţiei Naţionale, care s-a confruntat în ultimii ani cu reorganizări care au mai alterat contactul direct om al legii - cetăţean.  

Doi-trei oameni nu pot asigura liniştea şi siguranţa la cote optime într-o comunitate atât de numeroasă şi întinsă precum Umbrăreştiul, iar acest aspect a fost bine înţeles de edilii care au trecut la măsuri proprii pentru a-şi apăra oamenii. Vechea pază obştească, devenită pază comunală, a prins contur şi dă rezultate în comuna cu peste 7.000 de locuitori răspândiţi în şapte sate. Fiecare familie cotizează anual pentru formaţiunea care cuprinde şase paznici, însărcinaţi să patruleze pentru liniştea contribuabililor şi siguranţa bunurilor acestora. 
"Cetăţenii plătesc 50 de lei de familie pe an pentru pază cu şase paznici care fac pază în echipe de câte doi, pe două grupuri de sate: Salcia, Condrea, Siliştea şi Umbrăreşti, Umbrăreşti Deal şi Torceşti. Avem şi 25 de camere de supraveghere în toate satele, în punctele vulnerabile, prin care mai stopăm avântul celor care îndrăznesc să mai facă lucruri care nu sunt la locul lor", ne explică Stoica Paraschiv, primarul comunei Umbrăreşti. 

Vine Poliţia Locală!

De fapt, structura este înfiinţată, pe hârtie, la o comunitate precum cea din Umbrăreşti fiind necesari circa şapte angajaţi care să se ocupe de ordinea publică. Deocamdată nu sunt bani pentru bugetarea funcţiilor, ne spune primarul Paraschiv, în condiţiile în care un agent de poliţie locală ar trebui, conform legii, să primească nişte drepturi salariale destul de consistente. 
"Vreau, prin Poliţia Locală, să dau o siguranţă deplină cetăţenilor, mai ales că sunt mulţi bătrâni, cu copii plecaţi, şi care nu au pe nimeni. Eu ştiu ce înseamnă asta. Fondurile necesare sunt mari pentru o astfel de structură, de aceea vom încerca în prima fază cu doar două funcţii, care alături de schema de pază comunală să eficientizeze şi mai mult mecanismul de asigurare a siguranţei publice. Omul în uniformă are altă prestanţă şi altă autoritate în comunitate. În plus, având maşină de serviciu, se vor putea deplasa cu uşurinţă, ajutaţi de sistemele de supraveghere şi de paznicii comunali şi vor putea interveni mai prompt acolo unde apar probleme", explică primarul. 
Postul de poliţie din Umbrăreşti are, în prezent, trei poliţişti şi este arondat Secţiei 3 Rurale Lieşti. Prin atribuţii, poliţiştii fac de serviciu prin rotaţie, în toate comunele cuprinse în aria secţiei regionale. 

La Șendreni, problema câinilor maidanezi se rezolvă conform legislației, adică Legea 258/2013, care permite eutanasierea câinilor fără stăpân. Primarul spune că nu are de ales, pentru că aceștia reprezintă o amenințare la adresa locuitorilor comunei. Astfel, primăria a plătit un ONG, care a eutanasiat o parte din câini.

”Operatorul este obligat să facă publicitate și să anunțe persoanele interesate, în cazul în care cineva consideră că a fost câinele lui, să vină să și-l ia. Dacă este adoptabil, îl microcipează, îl deparazitează, îi fac toate procedurile”, precizează alesul local. Deși nu ezită să pună în aplicare prevederile legii, primarul din Șendreni spune că este un iubitor de animale și le ajută cum poate. ”Iubesc și eu animalele, am trei câini, îi țin în curte. Până acum, patru luni de zile, am avut un câine care era bolnăvior și cu picioarele din spate nu se putea mișca. Patru ani de zile, zi de zi, l-am pus într-un căruț, l-am ridicat, și îl puneam să facă mișcare”, a mai adăugat edilul.

Eutanasierea nu rezolvă problema maidanezilor

Cât despre înființarea unui centru pentru câini, Paul Cristea afirmă că opțiunea a fost analizată, însă nu are perspective în regiune. Conform unor studii citate de primar, costurile de întreținerea unui centru ar fi foarte mari, iar maidanezii vor continua să trăiască pe străzile comunei, fiind aduși din localitățile vecine. ”Noi va trebui să-i capturăm, să-i ținem și ne vom trezi tot timpul că vin alții. Și atunci, în loc să folosim banul public pentru altele, nu numai pentru asta, nu o să ajungem niciodată la finiș”, a spus Paul Cristea.

Chiar dacă maidanezii sunt eutanasiați, primarul spune că patrupezii nu au dispărut complet de pe străzile comunei. ”Ne batem joc de banul public. Tot timpul plătim să-i captureze, să-i deparaziteze, să-i sterilizeze, după care alții iar le dau drumul. Eu trebuie să-i dau de mâncare dacă nu-l eutanasiez. Nu pot să fac lucrul acesta din bugetul local. Nu pot să spun organelor de verificare că eu sunt iubitor de câine și i-am dat de mâncare din banul public”, a conchis primarul.

Șendreniul - fără utilități, dar foarte căutat. REPORTAJ - click aici

Comuna Șendreni este cunoscută drept o zona rezidențială foarte atractivă pentru gălățenii care doresc să scape de poluarea și zgomotul urban. Chiar dacă localitatea duce lipsă de utilități, administraţia publică locală nu mai are terenuri pentru a le acorda spre concesionare, drept pentru care acum gălățenii cumpără de la proprietari privaţi.

Primăria spune că a rămas în urmă cu crearea utilităților din lipsă de timp și pentru că, în câțiva ani, s-a schimbat configurația comunei. ”Din anul 2000 până acum, satul s-a dezvoltat aproape sută la sută. Şi atunci, tot dezvoltând, nu mai reuşeşti să vii din urmă cu utilităţile. S-au acordat terenuri, s-a dezvoltat prin cartiere noi o reţea stradală de aproximativ 25 de kilometri, prin care s-au făcut drumurile – pietruite, aşa cum sunt – pe banii publici, iar o parte prin fonduri atrase. Tot cartierul ăsta era un câmp. Era porumb, era floare, nu era nimic altceva”, a spus primarul, Paul Cristea (foto 8, galerie). Tot de la primar am aflat că 99 la sută din comună are apă, iar aproximativ 30 de case nu au electricitate pentru că ”legislaţia s-a modificat tot timpul şi am rămas în urmă”. Totuși, edilul ne-a asigurat că administrația lucrează la proiecte, licitații și studii de fezabilitate pentru canalizare și rețeaua de gaze.

Cu speranțe mari, oamenii așteaptă ziua în care vor începe lucrările pentru tronsonul Fundeni-Șendreni. ”În momentul de faţă ne aflăm la nivelul de organizare de şantier. Din spusele reprezentanţilor firmei câştigătoare a licitaţiei, urmează ca în maxim două săptămâni să înceapă lucrările”, ne-a asigurat Paul Cristea. În contractul de finanţare încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Galaţi şi Hidroconstrucţia București este prevăzut termenul de maxim 3 ani pentru tot tronsonul.

”Fonduri europene nu există”

Lipsa consumatorilor industriali este principalul impediment pentru construcția unei rețele de gaze, consideră primarul. După studii de fezabilitate învechite, un proiect eșuat, o firmă care ”n-a avut intenții curate” și procese de judecată, administrația locală a devenit incapabilă legal să atragă investitori. ”Atractivitatea unor comune pentru agenţii economici care vor să investească în distribuţii gaze ar fi consumatorii industriali. Pentru că ei consumă tot timpul anului şi de acolo s-ar putea recupera investiţiile. Fonduri europene pentru distribuţie gaze nu există, nu a fost identificată nici o linie de finanţare pentru a dezvolta o investiţie de distribuţie gaze. M-am gândit că vom putea accesa fonduri pentru soluţii alternative”, a mai zis alesul local. În lipsa unui buget local suficient și agenților economici care să investească în distribuția de gaz, locuitorii comunei Șendreni au găsit singuri soluții alternative. ”Majoritatea au sobe, dar o parte din ei şi-au montat şi centrale. Centralele termice pot fi pe lemn solid, peleţi sau brichete şi mai sunt care au centrale pe curent electric”, a explicat reprezentantul administrației locale.

Satul vechi și satul nou

Capacitatea financiară redusă a unor locuitori din Șendreni, dar și cerințele mari pe care le au alții, cauzează probleme și neînțelegeri la ridicarea deșeurilor din comună. ”Avem contract cu Ecosalul, care ne permite, contra unei sume, să depunem gunoiul la groapa Tirighina, platforma de gunoi menajer a oraşului Galaţi. Ca să depunem acolo, taxa este de aproximativ 50 de lei de persoană pe an. Doar să depună! Fără să colectăm, fără muncitori, maşină, fără toate aceste cheltuieli. Discrepanţa financiară dintre satul vechi şi satul nou este foarte mare şi noi nu putem percepe taxe pentru satul vechi şi taxe pentru satul nou. Trebuie să armonizăm”, spune primarul. Prin urmare, unii cetățeni consideră suma exagerată, pe când alții ar fi gata să dea mai mult, doar să le dispară deșeurile cât mai repede. ”O mare problemă avem cu deşeul verde. Oamenii din satul vechi îşi prăşesc, îşi curăţă, au grădini, îl folosesc, îl usucă, îl lasă ca şi îngrăşământ. Pe când ceilalţi, din cartierul nou, scot crengile, gazonul la poartă şi atunci nu pot să îl iau ca gunoi menajer”, a mai adăugat edilul. Indiferent de situația financiară, unii locuitori ai comunei mai ”uită” să achite taxa. Conform datelor oferite de primărie, gradul de colectare a taxelor pentru anul 2018 este de 60 la sută.

Opinia locuitorilor contează

Dialogul cu cetățenii este cea mai optimă soluție pentru problemele ce apar îl comunitate, consideră Paul Cristea. În ultima zi de vineri a lunii, primăria organizează întâlnire cu locuitorii comunei, la care se discută probleme de interes general. ”Ei pun întrebări, noi venim cu documentaţia necesară şi ulterior încercăm să facem bine pentru comunitate. Dumnealor ne spun problemele la aceste întâlniri şi la necesităţile cetăţenilor, căutăm soluţii şi împreună să le ducem la bun sfârşit”, susține Paul Cristea.

Zonă de agrement și târg săptămânal

Abundența gălățenilor care și-au construit case în Șendreni contribuie activ la bugetul local. În ultimii doi ani, excedentul bugetar a crescut de la 2.100.000 de lei (2016) la 3.200.000 de lei pentru anul acesta. Astfel, primăria a decis să investească în mai multe proiecte. ”Avem un proiect pentru zona de agrement. Există legea picnicului prin care administrațiile publice locale sunt obligate să facă un spațiu special amenajat pentru picnic. Putem primi 135 de mii de euro și atunci  se face și o promovare a pescuitului în zonă și totodată am putea să beneficiem de aplicarea acelei legi”, susține primarul. Potrivit acestuia, zona de agrement va implica spații de recreere cu specific pescăresc, grătare, foișoare și loc de joacă pentru copii.

O altă inițiativă este amenajarea unui spațiu comercial. ”Încercăm să facem o zonă unde producătorii să vină săptămânal să-și expună produsele și să le vândă. Acum suntem în procedură de executare a lucrării, se lucrează la această piață. Va fi un loc special amenajat cu grupuri sanitare, tarabe, chioșcuri, amplasat cu graden, luminat, tot ce este nevoie. În maxim 3 luni se termină lucrările”, ne-a asigurat primarul comunei.

Deocamdată, doar cinci kilometri de asfalt

Comuna Șendreni are doar cinci kilometri de asfalt. Ca să ajungi în cartierele mai tinere, în care gălățenii și-au construit vile, trebuie să treci provocarea drumurilor pietruite și pline de praf. Reprezentantul administrației locale justifică absența asfaltului prin desfășurarea lucrărilor de canalizare, spunând că lucrurile trebuie să se desfășoare ”într-o ordine firească”. ”Nu putem să ne axăm pe asfaltarea drumurilor atâta timp cât nu avem canalizarea pusă în pământ, deoarece firescul lucrurilor este să pui în pământ, după care asfaltezi. Drept pentru care s-a asfaltat în jur de vreo 5 km, acum 5-6 ani de zile, dar asta datorită faptului că au fost programe europene şi am fost obligaţi să asfaltăm aceste zone”, explică Paul Cristea.

În ceea ce privește atragerea investițiilor, primarul susține că localitatea nu poate obține bani pentru că nu se potrivește unui criteriu de eligibilitate precum numărul populației. Potrivit edilului, datele oficiale arată că Șendreniul numără 4.700 de locuitori, însă există alții 2.000-3.000 care au casă și locuiesc în Șendreni, dar în actele de identitate au domiciliul în Galați. ”Aş ruga cetăţenii care locuiesc şi nu au forme legale să îşi facă mutaţiile pe localitate, ca să putem creşte şi să avem punctaj mai mare pentru următoarele proiecte de finanţare care o să urmeze. Nu există obligativitatea, dar atât timp cât locuiesc aici, mi s-ar părea normal, pentru că dacă vine cu maşina, doreşte drumuri bune. Dacă plăteşte impozitul la Galaţi, dar vine cu maşina aici, o să trebuiască să facem drumurile noi, din impozitele care sunt”, recomandă edilul.

Șanțurile, curățate și reabilitate

În fața curților, șanțurile, incapabile să facă față fluxului mare de apă, cauzau probleme, în special în zonele în care s-au alocat terenuri noi. ”În urma ploilor foarte abundente, apa trecea prin curţile oamenilor și spăla tot. Am încercat să facem şanţuri din beton, pentru a nu mai fi inundate. Şi aici este o problemă, unii, din rea voinţă sau din neştiinţă, pun problema că de ce nu asfaltăm. Păi dacă asfaltăm fără a avea aceste şanţuri, în cazul în care ar veni aceste ploi torenţiale, ar lua şi asfaltul”, a spus Paul Cristea.

CITEȘTE ȘI: Maidanezii de la Șendreni, eutanasiați

{gallery}sendreniul-fara-utilitati-dar-foarte-cautat-reportaj{/gallery}

La zece ani după ce hidrocentrala din comuna vecină, Movileni, a fost dată în folosinţă, Cosmeştiul încă mai visează la un baraj care să îl ferească de nenorociri precum acelea care l-au lovit în 2005. Între timp, se lucrează ca zeci de case construite pe buza unor maluri care se pot prăbuşi oricând, dar şi o porţiune importantă de DN 24 să fie ferite de pericolul surpării.

Cosmeştiul nu a fost tocmai norocos când a venit vorba de măsuri de prevenţie nici chiar în al 13-lea ceas, după de stihiile au lovit crunt comunitatea sub forma unor inundaţii cum nu se mai văzuseră în Galaţi. Viiturile puternice din 2005 au readus în discuţie construirea unor baraje la Cosmeşti şi Movileni, dar pârghiile politice şi cele financiare nu au funcţionat în aceeaşi direcţie şi iată că ultimele demersuri, iniţiate în 2010, sub forma deschiderii unui şantier, au rămas fără finalizare. Pentru Cosmeşti, căci la Movileni, comuna vecină, hidrocentrala s-a putut realiza şi da în funcţiune încă din 2008. 140 de milioane de euro ar fi fost suma alocată pentru realizarea investiţiei, care ar fi trebuit să se materializeze în circa trei ani. Nici în anii următori, când Guvernul anunţa că va trece la exproprierea a zeci de suprafeţe de teren pentru începerea lucrărilor, treburile nu au mers, iar proiectul a fost abandonat. Până de curând, susţine primarul Ion Tuchiluş, "martor" la toate tentativele din ultimele trei mandate de punere pe picioare a proiectului.
"Am luat legătura cu demnitarii din judeţ privind redeschiderea lucrărilor de la barajul de la Cosmeşti. Încercăm a treia oară să reluăm proiectul. S-ar folosi forţa de muncă din comună şi din localităţile limitrofe. Ultima dată s-a sistat proiectul din lipsă de fonduri", argumentează primarul.
Iniţial, hidrocentrala Cosmeşti fusese proiectată pentru o putere instalată de 41,8 MW, echipată cu două turbine Kaplan de 20,9 MW; debit instalat 396 mc/s şi o producţie anuală (an mediu hidrologic) între 200-240 GWh, în funcţie de volumul de apă utilizat pentru irigaţii. Barajul de tip stăvilar este dimensionat la clasa a III-a de importanţă, fiind echipat cu cinci stavile segment (16x10 metri), ce pot evacua un debit de viitură de 4.630 mc/s. Rămâne de văzut dacă planul de reluare a proiectului se va concretiza într-un viitor apropiat sau barajul, atât de necesar localităţii, va rămâne la stadiul de eternă promisiune electorală.

Sat prins între ape şi pereţi de pământ

Este voba de satul Ismail, situat în curba DN 24, spre Cosmeşti Vale. Acolo, riscul de eroziune este imens, la fel ca şi în localitatea vecină, lovită de inundaţii în urmă cu 13 ani. Digurile sunt o prioritate "zero", la fel ca şi malurile care s-ar putea prăbuşi oricând, trăgând cu ele casele.
"Am făcut demersuri la Apele Române, împreună cu conducerea judeţului, Prefectura şi Consiliul Judeţean, pentru a implementa cele două diguri de pe malul drept, în satul Cosmeşti Vale, unde eroziunea este puternică şi dincolo, pe malul stâng, care protejează satul Ismail. Trebuie să obţinem finanţare. În ceea ce priveşte taluzul de pe DN 24, care avea probleme cu alunecările, s-a implementat acum un proiect de către cei de la CNADNR, care este în lucru. Se va face atât taluzul pe partea stângă, cât şi pe partea dreaptă. Necesită consolidări masive", conchide primarul Tuchiluş.

Una dintre cele mai mari comune din nordul judeţului este, în această perioadă, în focurile modernizării infrastructurii. Utilităţi precum apa, canalizarea şi gazele se pregătesc să intre în viaţa localnicilor, care până în urmă cu un an şi jumătate nu puteau decât visa la aceste facilităţi, demult la îndemâna altor locuitori ai judeţului.

În urmă cu un an şi jumătate, la ultima noastră vizită la Cosmeşti, despre utilităţi de bază necesare traiului civilizat se putea vorbi doar la stadiul de proiect. Era nevoie de fiecare în parte, în toate cele şase sate ale comunei cu peste 2.500 de gospodării şi peste 6.000 de locuitori, dar aducerea lor depindea de sume pe care bugetul local nu le putea suporta, nici măcar pe rând. Iată că fondurile europene au salvat situaţia, ne asigură primarul Ion Tuchiluş, care în mijlocul lui octombrie 2018 se declară optimist. Lucrurile se mişcă, iar startul este promiţător, investiţiile vizând o parte semnificativă a comunei. 

Apa vine din... Vale!

Utilitatea primordială, fără de care oamenii nu ar putea pretinde că trăiesc civilizat, apa potabilă, îşi face intrarea în această perioadă chiar în zona care, în urmă cu 13 ani, era cea mai greu încercată de natură. Acoperit de ape, la propriu, în 2005, Cosmeşti Vale este acum satul unde au început lucrările la reţeaua de alimentare cu apă potabilă. Un lucru favorabil şi aşezării şi oamenilor, care odată vor beneficia de apă la robinet, iar în al doilea rând au oportunitatea să muncească la reţea, pentru că, după cum ne dezvăluie edilul, constructorul foloseşte şi forţă de muncă din comună.
"Este, deocamdată, primul sat prins în proiectul pentru apă potabilă. Vor urma şi celelalte. Este bine pentru oameni, pentru că cei care nu aveau de lucru pot acum munci la reţea, este bine şi pentru comunitate. Fondurile europene ne salvează", ne spune primarul Ion Tuchiluş.
Tot banii din afară salvează şi situaţia canalizării, o investiţie amplă, care ar trebui să meargă mână în mână cu cea de la reţeaua de apă. Doar satul unde acum se lucrează la apă, Cosmeşti Vale, nu ar putea intra în proiectul general pentru canalizare odată cu toată comuna, pentru că aşa cum ne dezvăluia edilul în urmă cu un an şi jumătate, din cauza amplasării, va necesita o lucrare separată, cu o staţie de epurare separată.

Canalizare în patru sate

Acesta este numărul aşezărilor din Cosmeşti prinse în prima etapă a proiectului pentru canalizare. Tot din fonduri europene şi tot prin SC Apă-Canal, la Băltăreţ, Furcenii Vechi, Cătun şi Furcenii Noi, ar trebui să înceapă, în curând, lucrările.
"Deja amenajarea de şantier există, lucrările vor începe în zilele următoare. Aceasta este prima etapă de canalizare, restul comunei încă nu are. Canalizarea se face cu Apă-Canal, tot prin fonduri europene. Noi am preferat să facem aşa, prin Apă-Canal, pentru că sunt costuri colosale. Cosmeştiul are şase sate şi nu am fi putut să facem lucrarea independent", subliniază edilul.

Proiectul "gaze" devine viabil

Ceea ce pentru multe aşezări rurale rămâne un vis frumos, în multe cazuri irealizabil, la Cosmeşti este pe cale să prindă contur. Prin reţeta cea mai sigură, parteneriatul cu o comună învecinată, alături de care să fie prinsă într-un megaproiect de racordare la reţeaua de gaz metan.
"Am demarat proiectul de aducere a reţelei de gaze în Cosmeşti, în parteneriat cu Movileni. Se va ocupa o firmă din Bucureşti, noi avem partea noastră de bani pentru cofinanţare, urmează să ne întâlnim cu constructorul şi să vedem cum facem", conchide edilul.
Aducerea gazului metan în Cosmeşti ar avea avantaje uriaşe, în primul rând din punct de vedere al atragerii investitorilor. Nici abonaţii casnici nu ar fi puţini, pentru că aşa cum aflăm de la primar, în sat se tot întorc localnici plecaţi în cele patru zări, care şi-au ridicat case falnice, numai bune de racordat la reţea.

Asfaltul vine în etape

52 de kilometri măsoară reţeaua de drumuri şi străzi din Cosmeşti, iar circa 20 sunt, în prezent, acoperiţi cu asfalt, ceea ce face ca aşezarea să nu fie tocmai fruntaşă, momentan, la acest capitol. Nici nu ar avea de ce, din moment ce uliţele urmează să se transforme în şantiere pentru reţelele de apă şi canalizare, iar un eventual covor asfaltic nu ar face decât să complice lucrurile şi să stârnească frustrări. Situaţia s-ar putea schimba, dar nu de pe o zi pe alta, ci treptat, odată cu finalizarea lucrărilor abia începute pentru conductele de apă şi canalizare. Primii beneficiari vor fi, desigur, tot cei care vor avea întâietate la utilităţi.
"Pe măsură ce vom avansa cu lucrările la apă şi canalizare, vom veni şi cu asfaltul. În fiecare sat vom încerca să facem câte două-trei străzi. Le vom asfalta prin PNDL 2, banii sunt aprobaţi deja. Tot pe drumuri mai avem un proiect pe fonduri europene, care este eligibil, pe care îl vom implementa astfel încât să putem asfalta toată comuna. Dar asta numai după ce terminăm cu canalizarea şi apa", declară primarul Ion Tuchiluş.

{gallery}cosmesti24oct2018{/gallery}

Tinerii din Cosmeşti Vale pot aprinde becul

Tinerii localnici care au intrat în posesie sau urmează să dobândească un lot de la Primărie pentru a-şi ridica o casă în cartierul nou înfiinţat la intrarea în Cosmeşti Vale au motiv dublu de bucurie. Nu doar apa potabilă va ajunge şi la ei, într-un viitor să speram nu foarte îndepărtat, ci şi curentul electric. Proiectul pentru electrificarea zonei exista din primăvara anului trecut, când unii dintre concesionari începuseră deja să îşi ridice case. Acum, construcţiile s-au mai înmulţit, dar în lipsa energiei electrice, oamenii nu s-au putut muta. În curând o vor putea aface, asigură primarul Ion Tuchiluş.
"Reţeaua electrică din cartierul pentru tineri este gata zilele acestea. Acolo deja s-a construit, dar trebuie să se lege la reţea. O să fie şi iluminat public, tot. Trebuie făcută recepţia şi gata, ne apucăm de treabă", explică edilul.
Terenul Primăriei, aflat în partea stângă a drumului spre vatra veche a satului Cosmeşti Vale, a fost împărţit într-o sută de loturi a câte 500 de metri pătraţi, destinate tinerilor care nu au proprietăţi, pentru a-şi putea ridica gospodării. Numai pe partea de electrificare a zonei, Primăria a participat cu o cofinanţare de 400.000 de lei.