Primarul din Slobozia Conachi, Emil Dragomir, ne-a declarat că, dintre cei 4.400 de locuitori pe care-i numără comuna, peste 1.000 sunt plecaţi la muncă în străinătate, iar numărul acestora a fost şi mai mare în trecut.

"E trist. Sunt cam 170 de case părăsite. Dar, de când sunt eu primar, au început să se întoarcă din oameni înapoi. În limita posibilităţilor, încerc să le ofer acestor tineri condiţii să revină. Încerc să le dau locuri de case, pentru că vin cu bani, pe care îi investesc în comună şi creează şi locuri de muncă. Chiar şi câteva locuri, pentru noi contează. Unii deja şi-au deschis magazine, un service auto şi chiar un depozit", povesteşte edilul.
Acesta susţine că, tot pentru ca cei plecaţi să nu piardă definitiv legătura cu locul natal, a stabilit ca sărbătoarea comunei să se desfăşoare pe data de 20 august, ca să poată participa şi diaspora.

Chinuri de 15 luni pentru obţinerea unor loturi de casă

Primarul de la Slobozia Conachi ne-a povestit că, din cauza birocraţiei, a fost nevoie de 15 luni ca să poată transfera un teren la administraţia locală, astfel încât să poată fi porţionat în loturi pentru case: "Am ajuns până la ministrul Agriculturii. Dar am reuşit să trec cele 10 hectare la Primărie, care se vor transforma în 41 de loturi pentru case. 27 de loturi vor fi alocate celor care şi-au pierdut locuinţele la inundaţii, restul fiind pentru familiile tinere, inclusiv pentru cei care vor să se întoarcă din străinătate".

Primăria, agenţie de forţă de muncă

Emil Dragomir ne-a mai spus că acum oamenii îşi pot găsi mai uşor de muncă, dacă s-ar întoarce, mai ales că s-a ocupat şi personal să găsească slujbe pentru consătenii săi. "În ultimii doi ani, 187 de beneficiari ai ajutorului minim garantat şi-au găsit unde să lucreze. Mai avem doar 78 de astfel de cazuri. M-am ocupat personal să-i angajez. Au venit de la Resurse Umane de la combinat, aici la primărie. Eu i-am chemat pe cei care ştiam că nu lucrează, au discutat, au fost angajaţi. Alţii au mers la OMV, alţii la Tancrad sau la Lemacons. Ultimii 13 angajaţi, acum o lună, s-au dus la o firmă de produse de patiserie. Chiar dacă firmele deschise în comună nu oferă locuri pentru toţi, situaţia se rezolvă cu societăţile mari care au centre de lucru în apropiere", mai spune primarul. Acesta susţine că se străduieşte să le ofere oamenilor condiţii, astfel încât şi cei plecaţi afară să aibă motive întemeiate să se întoarcă.

Pârâul Breana, un pericol pentru săteni

La  inundaţiile din luna august de anul acesta, pârâul Breana i-a speriat pe sătenii care au casele în vecinătatea lui. "S-au umflat atât de tare apele, încât a smuls panourile de beton. Era un zgomot cumplit, oamenii şi-au părăsit casele, de teamă să nu fie loviţi de o asemenea placă care are cred şi o tonă. Din fonduri proprii, ne-am propus să refacem albia pârâului pe  o suprafaţă de 200 de metri, astfel încât să nu riscăm şi o alunecare de teren", ne lămureşte primarul Emil Dragomir. La faţa locului, se locului, oamenii şi dirigintele de şantier se aflau la lucru. O parte dintre panouri fuseseră aşezate la loc. Cum pe fundul pârâului acum nu vedem nicio şuviţă de apă, pare ciudat ca natura să se fi dezlănţuit cu aşa forţă. Însă, dincolo de pod, primarul ne arată că blocurile de beton au rupt gardurile oamenilor şi malul. Puţin a mai lipsit ca una dintre gospodării să pornească la vale. "Turnăm beton şi prindem plăcile astfel încât să nu se mai desprindă", explică Emil Dragomir.

{gallery}sat7nov2018{/gallery}

Utilaje ca într-un oraş occidental

Primarul de la Slobozia Conachi pune foarte mare preţ pe curăţenia comunei. Peste tot a aşezat coşuri de gunoi, iar oamenii, civilizaţi, n-au mai aruncat o hârtie pe jos. Aşa că, Primăria a făcut demersuri şi pentru a obţine  prin fonduri europene câteva utilaje menite să asigure şi mai multă curăţenie. "Buldoexcavator avem. Acum vom primi tractor cu remorcă, un dispozitiv de tăiat iarba, două utilaje de curăţat trotuarele, un aspirator de praf şi o sărăriţă pentru iarnă", se laudă primarul. Acesta ne-a spus că pentru resturile menajere din comună are contract cu o firmă din Focşani, care colectează şi depozitează gunoiul la Vaslui. Situaţia se va îmbunătăţi simţitor în privinţa costurilor, atunci când va fi dată în folosinţă staţia de deşeuri de la Valea Mărului.

21 de apartamente la un bloc ANL

Slobozia Conachi se va îmbogăţi cu un bloc ANL, ne spune primarul, bucuros că a primit finanţare pentru acest proiect. "Vom avea 11 apartamente cu două camere şi 11 cu o singură cameră. E vorba de locuinţe de serviciu pentru specialiştii comunei, jurişti, funcţionari agricoli, profesori, poliţişti sau medici. Sperăm ca, după terminarea acestui bloc, să mai primim finanţare şi pentru altele, astfel încât să le putem oferi condiţii angajaţilor comunei", spune primarul Emil Dragomir.

Niciun furt în comună, în ultimii doi ani

Niciun furt în comună în ultimii doi ani, ne anunţă primarul. Ca urmare a scăderii infracţionalităţii, doi poliţişti din comună au fost transferaţi la alte posturi.
"Am avut patru poliţişti, acum au rămas doar doi. Am montat camere de supraveghere în toată comuna, într-o lună terminăm toată lucrarea. În plus avem sistem de iluminat cu leduri în proporţie de 60 la sută finalizat. Pe lângă că a redus costurile la jumătate, a redus şi infracţionalitatea", spune primarul.

Împăduriri împotriva alunecărilor de teren

După cutremure în roi şi după inundaţii, o altă problemă cu care se confruntă locuitorii din Izvoarele sunt alunecările de teren. În martie 2017, dealurile din satul Izvoarele au luat-o la vale şi, în doar câteva zile terenul s-a dus cu 65 de centimetri. În zonă au ajuns tot felul de specialişti, iar concluzia a fost unitară: zona este argiloasă şi trebuie împădurită pentru a fi stopat fenomenul. "Am vorbit cu cei de la Direcţia Silvică şi vor derula un proiect de împădurire. Dar nici noi nu vom sta cu mâinile în sân. Un ONG s-a oferit să ne trimită voluntari care să planteze puieţi în zonele afectate", precizează edilul. Acesta susţine că, în prezent, fenomenul alunecărilor de teren nu mai reprezintă o ameninţare, întrucât, aşa cum a fost sfătuit de specialişti, împreună cu sătenii, a luat măsuri. "Împăduririle le  facem preventiv. La Izvoarele, fiind atâtea surse de apă subterane, oamenii şi-au făcut instalaţii de pompat apa de pe vremea lui Ceauşescu. Trăgând apele din locaşul lor şi nelăsându-le libere să curgă, s-a ajuns şi la tasarea terenurilor şi alunecarea lor. Am vorbit cu oamenii să  lase  izvoarele libere, cei mai mulţi dintre ei au înţeles şi sperăm să nu mai fie  probleme", mai  spune Emil Dragomir.

Dispensarele intră în reabilitare

Primarul ne-a spus că este bucuros de faptul că a reuşit să obţină fonduri pentru reabilitarea celor două dispensare, de la Izvoarele şi de la Slobozia Conachi.
"La Izvoarele nu avem medic. Dar după ce se va reabilita dispensarul, cei doi medici de la Slobozia Conachi vor merge două zile pe săptămână acolo. Reabilitarea va începe şi aici, la Slobozia Conachi, iar medicii şi tot mobilierul vor fi transferaţi la primărie, la Casa Căsătoriilor, pe perioada cât se desfăşoară  lucrările", spune Emil Dragomir.
Acesta susţine că ambele dispensare vor avea condiţii occidentale, cu toaletă, centrală proprie, cabinete renovate, mobilier nou. Edilul mai speră că oferind condiţii bune să mai atragă spre comună şi alţi medici care să asigure serviciu la Izvoarele toată săptămâna şi, de ce nu, să deschidă şi un centru de permanenţă.

Refugii pentru staţiile de auzobuz

Deşi recent comuna s-a îmbogăţit cu zece refugii pentru staţiile de autobuz, administraţia locală nu s-a oprit aici. Încă alte două astfel de refugii urmează să fie amplasate în zone intens circulate."Una dintre staţii va fi la Şcoala Gimnazială din comună, pentru profesori şi elevi, dar şi pentru cei care vin cu treburi în centrul comunei. O alta, va fi la Izvoarele, dar trebuie să obţinem aprobare de la Consiliul Judeţului, fiind  pe terenul lor", spune edilul.

Primarul de la Slobozia Conachi a înţeles că un proiect care deserveşte un număr mai mare de beneficiari are mult mai multe şanse să devină eligibil, câştigând astfel finanţarea pentru implementare. E drept că  singur nu ar fi reuşit să facă treabă, dacă nu ar fi găsit parteneri de încredere în primarii din comunele învecinate.

Dorinţa cea mai mare a primarului Emil Dragomir e să aducă gazele în locuinţele consătenilor săi. Ar fi şi păcat, că pe sub comună trece conducta mare de gaze, însă racordurile ar costa destul de mult şi nu toţi locuitorii îşi permit. "Am vorbit cu cei de la TRANSGAZ, la Bucureşti şi am obţinut acordul de principiu. Vrem să obţinem fonduri pentru reţea şi racorduri prin noua rundă de proiecte PNDL3, prin care se oferă finanţare special pentru conductele de gaze naturale. Ca să fim eligibili şi siguri că vom obţine finanţarea ne-am asociat trei comune - Slobozia Conachi, Pechea şi Cuza Vodă. E vorba de un proiect comun, care va deservi peste 20.000 de familii. Am căzut de acord ca fiecare să-şi facă din fondurile proprii studiile de fezabilitate. Chiar în această fază suntem acum. Urmează să depunem apoi documentaţia la comun şi execuţia se va face la comun. Şansele să câştigăm sunt destul de mari prin PNDL, ne lămureşte Emil Dragomir. Acesta mai spune că o comună racordată la gaze înseamnă deschidere de noi orizonturi: şi pentru locuitori, dar şi pentru investitorii care nu vor întârzia să apară.

Pe ultima sută de metri cu lucrările de canalizare şi alimentare cu apă

Edilul susţine că s-au semnat deja documentele pentru ultimele lucrări, astfel încât toată comuna să fie racordată la reţelele de apă şi canalizare. "Din 17 kilometri, mai avem de acoperit 5,7 kilometri la reţeaua de apă şi 4,3 la canalizare. Toate aceste lucrări vor fi finalizate în doi ani. Comuna nu stă rău nici la capitolul asfaltări. După ce se va finaliza racordarea la apă şi canalizare se va face asfaltarea pe 4,8 kilometri, pentru care există deja depus proiectul. În plus, mai există un proiect depus în 2017, pentru 17,8 kilometri de drum asfaltat, pentru care urmează să se primească în curând fonduri.

Peste 700 de locuitori din cele trei sate ale comunei Şendreni au semnat o iniţiativă cetăţenească prin care propun, sub forma unui proiect de hotărâre de CL, aprobarea de către Consiliul Local Şendreni a realizării cu prioritate a racordării comunei la reţeaua de gaze naturale. „Oamenii vin seara acasă şi vor confort, vor să trăiască civilizat”, spun iniţiatorii acestui demers.

Demararea unei iniţiative cetăţeneşti la nivelul unei comune din judeţul Galaţi nu este ceva cu care să te întâlneşti în fiecare zi. Pentru o astfel de iniţiativă, legea prevede un număr de semnături de 5 la sută din totalul cetăţenilor cu drept de vot din comuna respectivă. La Şendreni, în acest caz, s-au strâns de peste trei ori mai multe. Iniţiativa cetăţenească de la Şendreni are patru iniţiatori, iar semnatarii documentului cer, printre altele, introducerea de urgenţă a proiectului de hotărâre pe agenda Consiliului Local, precum şi informarea, efectuată în mod regulat de către primarul comunei, adică la fiecare şedinţă de CL, despre stadiul lucrărilor de investiţii, până la finalizarea lor.
„Viaţa liberă” a mers la Şendreni şi a vorbit cu cei patru iniţiatori ai acestui demers. Precizăm din start că primarul Paul Cristea, căruia i-am solicitat punctul de vedere asupra acestui subiect, ne-a spus că nu poate declara nimic până joi, 22 noiembrie, după şedinţa de Consiliu Local. Şedinţă pe a cărei ordine de zi – conform informaţiilor noastre – nu fusese introdus, cel puţin până marţi la prânz, şi proiectul de hotărâre propus pentru racordarea comunei la reţeaua de gaze naturale.

„Dacă primarul ar fi vrut, ar fi avut tot timpul necesar”

Unul dintre cei patru iniţiatori, Constantin Coman – care este şi „capul limpede” al întregului demers, fost inginer, actualmente pensionar şi neimplicat sub nicio formă în politică, după cum a ţinut să ne asigure – a prezentat istoricul acestei iniţiative cetăţeneşti. „În administrarea acestei localităţi există o anumită continuitate, primarul este la al cincilea mandat. Dacă ar fi vrut să tragă utilităţile, ar fi avut tot timpul necesar, în 18 ani de zile. Ceva demersuri s-au făcut, însă nu trebuie uitat că localitatea asta, cu toate că este la 10 km de Galaţi, nu are canalizare (abia acum se demarează lucrările), nu are gaze, nu are străzi asfaltate, n-a avut lumină, n-a avut apă curentă. Majoritatea celor care s-au mutat aici şi-au tras singuri. Şi noi am cumpărat doi stâlpi ca să ne tragem curent.
Acum prin Apă Canal, s-a demarat lucrarea de canalizare. Noi trăim într-un disconfort total, pentru că, străzile nefiind asfaltate, nu vă puteţi închipui ce este vara, nu poţi să usuci o rufă afară din cauza prafului. Şi atunci am considerat că, dacă tot se demarează lucrările de canalizare, cu săpături, cu tot, şi dacă lucrările se vor derula pe o perioadă de aproximativ trei ani, să tragem şi racordurile de gaze în perioada asta, pentru ca atunci când se finalizează şi canalizarea să putem şi asfalta, să trăim decent. Şi după aia, să-i dea Dumnezeu sănătate primarului, să stea acolo o sută de ani, din punctul meu de vedere!”, spune Constantin Coman.
La rândul lui, Anghel Mustărică, un al doilea iniţiator al proiectului de hotărâre de CL, afirmă că „se tergiversează reţeaua de gaz în Şendreni. Locuiesc aici din ianuarie 2014, de atunci am făcut cerere pentru gaze, ni s-a tot promis... Suntem în 2018 şi tot nu avem gaze. Sunt făcuţi primii paşi, dar prea timizi, din această cauză am luat această iniţiativă de strângere de semnături pentru a avea reţea de gaze în comună. Pentru că 90 la sută din locuitorii comunei vor gaz”.

UAT Şendreni nu pierde niciun ban

Constantin Coman spune că demararea acestei iniţiative cetăţeneşti a apărut ca fiind singura soluţie de rezolvare a problemei racordării la gaze a Şendreniului, în condiţiile în care, după mai multe luni de zile de întâlniri şi discuţii cu aleşii locali, a ajuns la concluzia că „cineva de acolo nu-şi doreşte, sau aceasta nu este o prioritate pentru ei”. „Conform legii, acest proiect de hotărâre intră în procedurile legale de lucru ale Consiliului Local. Deci, CL-ul poate aproba sau poate să nu aprobe. La modul cel mai realist, mă aştept ca orice cetăţean ales să ne reprezinte interesele – pentru că asta sunt consilierii, primarul şi toţi ceilalţi din administraţia publică – să fie în slujba noastră şi să demareze urgent aceste lucrări de racordare a gazelor. Am studiat în ultima perioadă extraordinar de bine toată legislaţia referitoare la gaze şi sunt dispus să le acord tot sprijinul, să vin şi cu propuneri. Am şi publicat pe net paşii care trebuie urmaţi şi sperăm ca în prima şedinţă de Consiliu Local să fie introdusă această iniţiativă şi Consiliul să o aprobe. Dacă vă uitaţi, unul dintre punctele proiectului de hotărâre este ca la fiecare şedinţă de Consiliu Local, începând de acum şi până la finalizarea lucrărilor cu gazele, primarul să facă un raport despre evoluţia lucrărilor.
Se poate face extraordinar de repede. Un exemplu: primul pas este să faci o adresă către Transgaz, care este obligat ca în 15 zile să-ţi răspundă şi să-ţi dea toate detaliile necesare. De acolo vine al doilea pas, cererea de racordare, se concesionează serviciul repede etc., legea a uşurat foarte mult acest sistem. Trebuie doar voinţă şi bani. Am oferit şi variante de finanţare: noi am prins în iniţiativa asta posibilitatea de a se găsi legal surse de finanţare, pentru că Legea 123 prevede că o cerere de racordare nu poate fi refuzată. Iar în momentul în care un utilizator care este şi autoritate concedentă, adică deţine dreptul asupra serviciului public de distribuţie a gazelor (care este UAT Şendreni), primeşte o cerere de racordare, este obligat să investească. Asta e una din posibilităţi. O altă sursă de finanţare pe care Legea 167/2018 o oferă este din surse proprii, de la bugetul local. Pentru că, în condiţii justificate, în momentul în care operatorul de transport, sau de sistem, sau de distribuţie, justificat economic, nu are aceşti bani, atunci se poate face cofinanţare sau chiar finanţare în totalitate din bugetul local (care poate fi alimentat din fonduri externe, din taxe proprii, de la bugetul naţional şi aşa mai departe), mai ales că aceşti bani nu cred că se vor da toţi o dată, ci etapizat. Doi: UAT Şendreni nu pierde nimic, pentru că aceşti bani sunt daţi pentru o perioadă operatorului, ca el să poată face investiţia, după care activele şi sistemul de distribuţie revin operatorului, care, tot prin lege, este obligat să returneze banii clientului, celui care a cofinanţat. Şi atunci banii se vor întoarce la buget, nu e niciun fel de problemă”, spune Constantin Coman.

„Studii, studii, studii...”

Un al treilea iniţiator, Giuliano Azzola, spune că tot ce a produs Primăria până acum au fost doar studii de fezabilitate şi că racordarea la gaze ar fi trebuit făcută cu mult timp înainte. „Studiul de fezabilitate a fost preluat, de fapt, de la vechiul primar. La noi se fac studii, studii, studii, foarte mulţi bani publici cheltuiţi, dar aceste studii sunt zero, fără un punct de plecare. Moara Arcada şi-a făcut fabrica la Fileşti. Dacă aveam gaze aici, nu o făcea aici? De când s-a făcut moara aici, în partea veche a satului, de atunci se puteau trage gazele şi apoi se făcea extindere. Era mult mai simplu. Am fi avut şi un consumator mare, ar fi fost şi locuri de muncă, după cei de la Arcada ar fi venit şi alte firme, cu efect pozitiv asupra taxelor care intrau la buget”.
Cel de-al patrulea iniţiator, Valentin Stoica, spune că „oricine a vrut să devină primar şi a candidat la Primărie avea în program asta cu gazele. Dar nimeni n-a făcut nimic concret. Dar acum, din iulie, de când a apărut legea asta, e chiar simplu să tragi gaze. Ţi se returnează banii pe care i-ai investit. Fiind aşa de simplu, e păcat. Până la urmă, ori e prostie, ori e rea-voinţă să nu tragi gaze. Şi cu legea asta cu off-shore-ul, cu forările din Marea Neagră, este foarte probabil să se ieftinească gazele”.

Nu mai merge cu closetul în fundul curţii!

L-am întrebat pe Constantin Coman ce s-ar putea întâmpla dacă CL-ul din Şendreni refuză să aprobe această iniţiativă cetăţenească. „În condiţiile în care Consiliul Local refuză (ceea ce e dreptul lor), noi, cetăţenii, iniţiatorii, vom considera că cei din CL nu ne mai reprezintă drepturile, nu mai sunt în slujba noastră. Şi atunci avem o altă modalitate legală pe care o putem încerca şi o vom încerca cu siguranţă dacă lucrul ăsta se întâmplă: tot prin iniţiativă cetăţenească, cu un număr mai mare de semnături (25 la sută din numărul total al celor 4.063 de cetăţeni cu drept de vot), putem declanşa un referendum de demitere a Consiliului Local sau a primarului. Sub nicio formă nu cred că se va ajunge acolo, pentru că ar fi o dovadă prea clară şi unică a faptului că nişte reprezentanţi aleşi în slujba cetăţenilor nu-şi respectă menirea. Nu cred că se va ajunge acolo şi nu vreau să se ajungă acolo, vreau să terminăm chestia asta cât mai repede, să avem şi noi utilităţi.
E posibil să fie şi o concepţie învechită, poate că unii erau învăţaţi înainte cu closetul în fundul curţii – o chestie anacronică... Nu se mai poate în ziua de azi la nivelul ăsta. Structura socială a Şendreniului s-a schimbat foarte mult. Sunt oameni activi, care fac activităţi productive, îşi câştigă existenţa prin muncă, prin afaceri, sunt oameni de toate profesiile care vin seara acasă şi vor un confort, domnule, vor să trăiască civilizat!”
 
 

Şi porcul de pe listă, pentru că aici a fost, în vară, unul dintre focarele de pestă care a dus la sacrificarea tuturor animalelor de pe raza comunei. În timp ce gustul amar al pierderii grăsunilor din coteţ a fost, pentru majoritatea localnicilor, îndulcit oarecum cu despăgubiri, un fermier a fost ras de pe lista beneficiarilor şi se pregăteşte să se lupte cu statul, în instanţă.

Vara şi începutul lunii septembrie au fost dramatice pentru locuitorii comunei Suceveni, unde s-a înregistrat un focar de pestă porcină care a dus la sacrificarea tuturor animalelor din comună. Niciun guiţător din coteţele oamenilor nu a scăpat, numărul animalelor sacrificate de autorităţile care au descins în forţă la porţile localnicilor ajungând, potrivit primarului Marian Mitrofan, la 132. Mai de bunăvoie, mai forţat, oamenii şi-au dat porcii spre a fi asomaţi, chiar dacă mulţi erau sănătoşi. Apropierea de păduri, unde mistreţii presupuşi infectaţi cu virusul pestei africane, dar şi riscul de a suporta sancţiuni, au fost ameninţări mai puternice decât durerea după porcii îngrăşaţi peste an, care mai aveau trei luni până la întâlnirea cu Ignatul.

"Din fericire, toţi oamenii au fost despăgubiţi, cu o singură excepţie. Este vorba despre porcii de la ferma unui cioban din Rogojeni, unde au fost luaţi porci, dar pentru care nu s-au acordat despăgubiri. Am pus întrebări, am încercat demersuri, dar nu am primit nici noi răspunsuri, nici omul, banii. În altă ordine de idei, există posibilitatea ca după sărbători să ne dea din nou voie să creştem porci aici", relatează edilul din Suceveni. Perspectiva nu este însă în afara pericolului, voci din sat susţinând că, recent, mai mulţi mistreţi au fost găsiţi morţi în pădurile din apropierea comunei.

Ignat cu carne cumpărată

În nicio gospodărie din comună nu va răsuna, în acest an, guiţatul porcului sacrificat, după tradiţie, pentru a fi transformat în tobă şi cârnaţi. Cei care au vrut să îşi salveze animalele de la pistoalele veterinarilor, în vară, au făcut atunci Ignatul, cei care ori au avut prea mulţi porci şi nu au reuşit, ori nu au dorit să le curme zilele forţaţi de împrejurări şi epidemie se consolează cu despăgubirile şi cu carnea cumpărată, ori de la magazin, ori de la alţi crescători, din alte comune.

Într-o situaţie aparte, rămas şi fără porci, şi fără bani, este Sorin Pascal, din Rogojeni. Toate animalele pe care le creştea într-un saivan pe raza satului Suceveni, în număr de 11, au fost sacrificate la finele lunii septembrie. Susţine că nu a văzut niciun leu din despăgubiri, că a fost refuzat la plată şi, mai rău, ameninţat cu ANAF-ul, deoarece, cu câteva zile înainte de a-i veni veterinarii cu asomatoarele la poartă, trecuse animalele de pe un cod de exploataţie de Cavadineşti, pe societatea deschisă în comuna Suceveni.

"Am avut 11 porci pe care i-au luat şi i-au sacrificat. Ne-au spus de la început că ne dau despăgubiri între 8 şi 12 lei pe kilogram. Am avut trei scroafe care mai aveau două zile până să fete. La toţi ceilalţi le-au dat în două săptămâni banii. A insistat domnul primar, s-a sunat la domnul prefect şi la doamna de la DSV. Ni s-a spus să mai aşteptăm până se fac 90 de zile. Până la urmă, ne-am trezit că dosarul nostru este clasat, că nu este normal să luăm bani pe porci. Noi avem o societate deschisă, pe Suceveni, şi am avut şi cod pe persoană fizică, deschis la Cavadineşti. Deci aveam animalele pe acest cod, dar ele, fizic, erau în Suceveni. De când au venit prima dată până a treia oară, am mutat porcii pe societate. Oricum ar fi trebuit să plătim impozitul de zece la sută. Erau porcii noştri şi nu puteam să îi duc la Cavadineşti, că nu ne lăsau să trecem, nici să îi tai pe toţi deodată", susţine fermierul, după trei luni în care a aşteptat, zi de zi, să îi fie viraţi 13.700 de lei, reprezentând despăgubirile pentru porcii ucişi. Ciobanul se pregăteşte acum de proces cu instituţiile statului şi va încerca să îşi recupereze banii pe porcii sacrificaţi în instanţă.

Mai puţin de o mie de oameni aşteaptă, zi de zi, ca soarele civilizaţiei să iasă şi pe uliţele din Suceveni, comună situată în nord-estul judeţului, într-una dintre cele mai sărace zone ale Galaţiului. În locul unde investitorii nu ajung şi de unde au plecat mai toţi tinerii cu putere de muncă, administraţia se luptă să facă măcar drumuri şi să ţină traiul localnicilor, atâţia câţi mai sunt, pe linia de plutire.

Puţine sunt lucrurile care să te facă să spui "uite un loc frumos, în care aş vrea să ajung şi data viitoare". În afara de relieful superb, cu care natura a dotat colţul nord-estic al judeţului, comuna Suceveni, care răsare printre colinele dealurilor împădurite, nimic nu îţi dă ghes să descoperi locul. Începând cu primii metri de drum, la intrarea în comună.

"Vestitul" DJ 242 D, mult trâmbiţat şi la fel de mult ocolit de investiţii, îţi omoară orice chef de a descoperi ce se află la capătul lui. Case sărăcăcioase, extrem de multe în prag de prăbuşire, pentru că proprietarii au plecat în lume ca să trăiască mai bine sau au murit, te întâmpină de la intrare până în inima comunei, marcată de un monument şi de cele câteva clădiri adminstrative: poliţia, primăria, căminul cultural.

"Avem proiecte eligibile pentru drumuri, sperăm ca la anul să ne apucăm de treabă şi să dăm altă faţă comunei", începe discuţia, plin de speranţă, primarul Marian Mitrofan, aflat la primul mandat în fruntea aşezării care, oficial, numără 1.800 de suflete, dar unde, în realitate, vieţuiesc mai puţin de o mie de oameni. Este clar că principala şi cea mai vizibilă "durere" a infrastructurii din Suceveni sunt drumurile, a căror stare îi afectează deopotrivă pe adepţii mersului pe jos, pe căruţaşi, pe şoferi şi pe agricultori.

"Perla neagră" a reţelei de drumuri care are nevoie urgentă de reabillitare este, desigur, drumul judeţean, pentru care aflăm că anul viitor ar putea aduce ceva raze de speranţă. "Avem un proiect depus în colaborare cu Consiliul Judeţean pentru reabilitarea lui, începând de la Rogojeni până la Băneasa. Suntem eligibili, avem 70 de puncte, suntem primii pe listă şi sperăm să primim finanţare la anul. Avem toate şansele să primim banii, inclusiv pentru modernizare, cu şanţuri, cu podeţe. Proiectul este de circa 60.000.000 de lei", ne explică edilul.

Moştenirea grea a arterei care străbate comuna pe lungimea ambelor sate, Suceveni şi Rogojeni, nu este singură. Alte artere, din reţeaua care însumează 32 de kilometri, au nevoie urgentă de reabilitare, modernizare şi asfalt de calitate. "La Rogojeni, am început deja un proiect finanţat în valoare de 9 milioane de lei. Am reabilitat trei străzi, două sunt asfaltate. La Suceveni, avem circa 70 la sută reabilitate. Mai am un proiect pentru 14 străduţe mici, totalizând 2,4 kilometri, în valoare de 500.000 de euro. Sperăm să îl începem la anul, în primăvară. Mai avem un proiect prin GAL, pentru care am primit eligibilitatea, am fost anunţat că până la sfârşitul anului vom semna contractul pentru drumul de legătură între DN 26 şi intrarea în Rogojeni. Este un drum foarte utilizat şi a cărui reabilitare este cerută de cetăţenii din comună. Toţi primarii l-au promis, dar a fost greu de realizat pentru că acel drum nu există, este de fapt un dig de apărare şi cetăţenii au început să îl folosească. Eu am reuşit să îl înregistrez ca drum, DE 2420 (n.r. - drum de exploataţie). Sunt 700 de metri. Valoarea proiectului este de 150.000 de euro", enumeră primarul Marian Mitrofan soluţiile care se întrevăd pentru o infrastructură rutieră civilizată.

Vestea bună, chiar în condiţiile în care Suceveniul este aproape repetent la calitatea drumurilor, este că aici oamenii nu zac în nămeţi şi nici nu există riscul ca acest lucru să se întâmple. "Ne-am pregătit de iarnă, tocmai pentru că suntem departe. Avem nisip, motorină, utilajul este pregătit, un buldoexcavator cu lamă, cumpărat de noi, din fonduri europene. Iernile trecute, când au fost zăpezi, ne-am făcut treaba, nu am stat nicio oră înzăpeziţi. De drumul Suceveni - Băneasa nu vorbim, nu pentru că este al drumurilor judeţene, ci pentru că este prea lung şi nu putem să-l deszăpezim", argumentează primarul din Suceveni.

Apa, singura utilitate

Alimentarea cu apă potabilă este o utilitate existentă în Suceveni de câţiva ani şi riscă să rămână singura legătură cu civilizaţia mileniului trei pentru comunitate. Din cauză că numărul populaţiei a scăzut dramatic în ultimii ani, la fel ca şi puterea economică a celor care stau efectiv în Suceveni, proiecte de genul canalizării sau alimentării cu gaz metan sunt de domeniul fantasticului. "Am depus notificare pentru canalizare la AFIR şi ni s-a respins, deoarece comuna are sub 2.000 de locuitori. Acum, din ce am înţeles, e vorba să aloce finanţare pe PNDL 3 şi pentru localităţile mici. Realitatea este că la noi canalizarea ar fi o investiţie prea mare, care nu se va amortiza. Oamenii sunt puţini, bătrâni şi cu venituri modeste, deci cheltuielile de funcţionare nu vor fi acoperite", recunoaşte primarul Mitrofan.

Tot de la edil aflăm însă o veste care confirmă bancul cu pesimistul care spune că mai rău de atât nu se poate, dar optimistul spune că da! În toată sărăcia şi lipsa de perspectivă de la Suceveni, se nasc familii mixte, rezultate din căsătoria unor localnici cu basarabence, venite de peste Prut, cu copii după ele, ca să trăiască la Suceveni, în România. "Noi ne-am înfrăţit recent cu o localitate, Rogojeni, din raionul Şoldăneşti. Să vedeţi acolo sărăcie! Nu au un metru de asfalt şi doar un bec-două luminează toată comuna!", conchide edilul.

Comuna cu două cămine culturale şi o şcoală

Programele destinate revitalizării instituţiilor culturale par să aibă un avânt neobişnuit pentru o comună mică precum Suceveniul, cu o populaţie îmbătrânită şi săracă. Câte sate, tot atâtea cămine culturale, ambele aflate în atenţia edililor, care vor ca locanicii din Rogojeni şi Suceveni să aibă unde se distra. Drept dovadă, sunt investiţiile care se fac la căminul din Rogojeni, ridicat la începutul anilor 60 şi care în prezent este dezafectat. "Vom semna contractul de finanţare pentru reabilitarea, construirea şi modernizarea căminului din Rogojeni. Avem şi la Suceveni un cămin, care arată foarte bine, De ce sunt necesare două? Păi la noi se mai fac nunţi, hramuri ale bisericilor, pentru că avem trei, zilele comunei, de Sf. Constantin şi Elena", argumentează primarul Mitrofan necesitatea investiţiilor. În ceea ce priveşte şcoala, construită în anii 70, aceasta îşi mai deschide porţile, în prezent, pentru 157 de copii. Şi acest edificiu ar necesita îmbunătăţiri, crede primarul, care vrea pentru micuţii comunei o şcoală cu centrală, acoperiş nou, izolaţie şi dotări moderne. "În plus, noi nu avem un teren de sport şi vrem să îl prindem în investiţie, în programul de finanţare la care lucrăm acum".

Fără asistaţi la muncile edilitare

Scăderea drastică, în ultimii ani, a populaţiei din Suceveni şi-a pus amprenta şi asupra numărului beneficiarilor de ajutoare sociale. La o primă vedere, ar însemna o veste bună, numai că, aşa cum recunoaşte primarul comunei, Marian Mitrofan, în acest fel s-a redus aproape spre "zero" numărul celor care ar putea fi folosiţi la muncile edilitare, de genul curăţeniei în comună, întreţinerea spaţiilor publice, deszăpezire, etc. "În prezent sunt 45 de dosare la venitul minim garantat, numărul este în scădere. Au rămas cei care sunt inapţi de muncă şi mai în vârstă. Cei care sunt mai tineri au plecat. Avem o problemă, pentru că nu avem cu cine să ne facem treaba. Pe cei mai isteţi îi mai foloseam la diferite activităţi, dar au plecat", susţine edilul. Într-adevăr, forţaţi de lipsa perspectivelor de a câştiga un salariu în comuna în care unica muncă pe care o poţi face este în agricultură, pe cont propriu sau la una dintre cele nouă asociaţii agricole, cei cu putere de muncă au plecat care încotro, fie în străinătate, fie la oraş, unde s-au angajat.

Bisericile au troiţe noi

Dacă Suceveniul are lipsuri grele la multe capitole, la credinţă stă excelent. Investiţiile, mai consistente sau mai simbolice în apropierea localnicilor de Dumnezeu sunt la mare cinste, dovadă un proiect finanţat din fonduri sută la sută private, care vizează amplasarea a trei troiţe identice, din lemn, în curţile celor trei biserici din comună. "În cinstea eroilor, am donat celor trei biserici câte o troiţă. Fiecare are îngropată, la bază, o listă a celor care au participat la ridicarea monumentului", precizează primarul.

"Ochi electronici" pentru hoţi

Într-o comunitate mică şi preponderent săracă, nici hoţii nu ar avea un front de lucru foarte bun, însă furturile, mărunte, mai de lemne din pădure, mai de şpalieri din vie sunt cât se poate de reale. "Noi nu avem jafuri din case, omoruri sau violuri, ori cine ştie ce distrugeri. Se mai fură una alta şi, pentru siguranţă, am montat 36 de camere de supraveghere în locuri publice, în toată comuna", ne explică primarul Marian Mitrofan. Investiţia ar trebui să fie şi în ajutorul celor trei poliţişti, prinşi şi ei în schema patrulelor cu secţiile rurale, care îi iau, în majoritatea timpului, din mijlocul comunităţii.

CITEȘTE ȘI: Oamenii din Suceveni au tăiat Ignatul din calendar

{gallery}iarna-proiectelor-si-o-mana-de-oameni-la-polul-saraciei-suceveni{/gallery}

Cu trei ani în urmă, comuna Cavadineşti avea doar puţin peste cinci kilometri de drum asfaltat, iar perspectivele ca lucrurile să se urnească în bine, în localitatea atât de săracă de la marginea judeţului şi a ţării, erau aproape zero. Iată că anul 2018 a însemnat ceva important în istoria locului. Aproape jumătate dintre cei 35 de kilometri de drum principal urmează să fie asfaltaţi în urma proiectelor câştigate.

"Chiar azi (luni, 10 decembrie n.a.) au început lucrările pentru asfaltarea a cinci kilometri de drum, prin fonduri europene. Este o lucrare de 3,3 milioane de lei, s-a făcut licitaţie şi a fost câştigată de Firogal, care are termen de finalizare în primăvara anului 2019", ne lămureşte primăriţa Dănuţa Bourceanu. Aceasta mai spune că alţi 11 kilometri urmează să fie asfaltaţi anul următor prin programul PNDL 2. Cele 12 milioane de lei necesare lucrării sunt deja disponibile, întrucât a fost semnat contractul. S-a eliberat chiar şi autorizaţia de construcţie, aşa că lucrările nu au de ce să nu se finalizeze la sfârşitul lui 2019, aşa cum este prevăzut în documentul de  finanţare.  Iar asta nu e tot. Din fonduri proprii şi cu ceva ajutor de la Consiliul Judeţului, au mai fost alocaţi 700 de mii de lei pentru 1,1 kilometri de şosea asfaltată între cătunul Rugineni şi satul Cavadineşti, porţiune cunoscută de localnici ca fiind Drumul Mare. La sfârşitul lui 2019, comuna ar trebui să aibă în jur de 22 de kilometri de drum principal asfaltat. Rămân de făcut încă 13 kilometri.

CITEȘTE ȘI: Unde se investeşte, proiectele nu mor niciodată. Cum se dezvoltă o comună sub efectul bulgărelui de zăpadă

Dar problema drumurilor impracticabile pe timp ploios rămâne nerezolvată în continuare. Cavadineştiul se întinde pe o suprafaţă de peste 11.000 de hectare, iar cele patru sate - Cavadineşti, Găneşti, Comăneşti şi Vădeni - şi trei cătune componente - Grăpeni, Rugineni şi Cristeşti - sunt răsfirate în toate zările, pe dealuri. Localitatea ar avea cam 100 de kilometri de drumuri comunale, cu tot cu cei 35 de kilometri de drum principal. Dacă te avânţi pe dealuri, pe timp ploios sau imediat după ce s-a topit zăpada, rişti să rămâi prins printre gloduri. Pe o asemenea vreme, doar cu tractorul poţi ieşi la liman. Odată ce intri adânc în inima Cavadineştiului, vezi numai râpă, versant şi pământ umed. Aici nici măcar piatra împrăştiată nu este o soluţie, pentru că drumurile, fiind majoritatea în pantă, sunt măturate de torenţii de ape la fiecare ploaie serioasă.

Apă - da, gaz - poate, canalizarea - nerentabilă

Apă curentă există, deocamdată, în trei dintre cele patru sate ale Cavadineştiului. Pentru Vădeni, lucrarea a fost licitată de către Apă-Canal şi e în faza de proiectare şi execuţie, aflăm de la primăriţa Dănuţa Bourceanu. Prin urmare, în 2019 toţi locuitorii comunei vor avea apă curentă în gospodării. De canalizare, însă, nu poate fi vorba. Casele din comună sunt foarte răsfirate pe dealuri, multe dintre ele sunt nelocuite, astfel încât o asemenea investiţie ar fi nerentabilă. S-ar cheltui foarte mult pentru realizarea ei, iar banii de la populaţie nu ar amortiza cheltuielile într-un timp convenabil.

CITEȘTE ȘI: Trei comune din județul Galați s-au unit să câştige fonduri pentru gaze

În schimb, primăriţa se laudă că ar fi şanse ca localităţile să fie racordate la reţeaua de gaze: "Ne-am asociat cu comunele vecine şi sperăm ca, la anul, să fim prinşi prin PNDL 3 la reţeaua de gaze", explică primăriţa.

Doi medici şi centru de permanenţă

Comuna cu populaţie săracă şi îmbătrânită se poate lăuda că deţine un centru de permanenţă medicală, dar şi un dispensar unde lucrează doi medici de familie. Primăriţa Dănuţa Bourceanu susţine că are în plan o anvelopare şi o consolidare a dispensarului, motiv pentru care a început deja să lucreze la un proiect de atragere de fonduri. În plus, în comună există două farmacii, una la Găneşti şi alta la Cavadineşti. Dar, deocamdată, nu au niciun stomatolog.

Consolidare şi extindere la căminul cultural

Comuna a primit 120.000 de euro finanţare pentru consolidarea şi extinderea Căminului Cultural din Găneşti. "Deocamdată suntem în faza de proiectare. Urmează licitaţia în primăvară, termenul de execuţie fiind până în 2020. Este vorba de consolidare, extindere şi modernizare. Vom avea toalete în interior, centrală proprie şi dotarea sălii cu o scenă nouă", spune Dănuţa Bourceanu. Acesta susţine că a câştigat şi un proiect AFIR pentru renovarea Căminului Cultural din Cavadineşti, dar nu a primit finanţarea, prin urmare, trebuie să elaboreze altul.

Un nou pavilion la spitalul din Găneşti

Unitatea Medico-Socială de la Găneşti, care adăposteşte 160 de bolnavi psihic, este cel mai mare angajator al acestei comune sărace. Aici lucrează 80 de localnici. Vestea bună este că, de anul viitor, se vor face noi angajări, întrucât unitatea se extinde cu o nouă aripă. "Este vorba de un pavilion nou, care va mai mări capacitatea spitalului cu încă 50 de locuri. Extinderea era necesară, am înţeles, deoarece sunt peste 60 de cereri în aşteptare. Fondurile vin în totalitate de la Consiliul Judeţului, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 2020", spune primăriţa.

Cavadineşti - o comună la capătul puterilor

Cu populaţie îmbătrânită şi neputincioasă. Oficial, Cavadineştiul, cu cele patru sate şi trei cătune ale sale, numără în jur de 3.000 de locuitori. În realitate, nimeni nu ştie câţi mai stau efectiv aici. Aflată la o margine de lume, comuna pare să fie şi la capătul puterilor, în ciuda modernizărilor de care beneficiază în ultimul  timp. Tinerii care mai ştiu ceva carte au fugit la oraş sau în străinătate. În sat au rămas doar bătrânii, cei neputincioşi sau cei care au prins un post călduţ la stat.

"Anul trecut au murit 60 de oameni şi s-au născut doar cinci copii", ne prezintă statistic situaţia primăriţa Dănuţa Bourceanu. Locuri de muncă nu prea sunt. Noroc cu Unitatea Medico-Socială de la Găneşti. În rest, în agricultură,  mai  mult cu ziua. Aşa se face că, la fel ca peste tot în lumea rurală de astăzi, oamenii au plecat să-şi caute norocul aiurea, la oraş sau prin ţări străine.

CITEȘTE ȘI: Iarna proiectelor şi o mână de oameni, la polul sărăciei

Nu le poate ţine nimeni socoteala. Pentru că unii pleacă, alţii se întorc, mai stau o perioadă şi pleacă iar. Cei care au o idee despre amploarea fenomenului sunt profesorii de la şcoală. "Anual avem aproape 30 de cereri de transfer ale copiilor. Dintre tineri, rămân aici doar cei care nu ştiu prea multă carte, cei care nu fac faţă în altă parte şi s-au obişnuit cu starea de sărăcie", spune directoarea Şcolii din Cavadineşti, Ioana Bujoreanu.

Cel mai bine se vede acest lucru la o scurtă plimbare pe drumul naţional care străbate comuna. Nu mai puţin de 50 de case părăsite, doar aici. Fără să mai intri pe uliţele lăturalnice. Cu garduri doborâte la pământ, cu răni imense căscate în ziduri, năpădite de boscheţi şi bălării, vechile aşezări abia mai respiră, clipind dintr-un ochi de fereastră la care atârnă înnegrită de vreme o scamă de perdea. Nu mai au mult până să se prăbuşească, doborând în praf şi norocul şi viaţa care a pulsat aici altădată.

Sediul primăriei, în renovare şi modernizare

Timp de ceva vreme, Primăria şi Consiliul Local din Cavadineşti vor funcţiona chiar la marginea satului, în incinta fostului cămin de bătrâni, întrucât sediul primăriei a intrat într-un program de renovare. "Clădirea era foarte veche şi nu a mai fost renovată. Se impuneau asemenea lucrări, oricât de săraci am fi. Aveam nevoie de toalete în interior, de o centrală nouă, dar şi de igienizarea şi consolidarea clădirii", spune primăriţa Dănuţa Bourceanu. Lucrările sunt finanţate din fonduri proprii, în cea mai mare parte, dar şi de la Consiliul Judeţului. "Nu ne grăbim, vrem să se facă un lucru de calitate. Noi avem unde funcţiona, având în vedere că acest cămin de bătrâni nu mai avea activitate, întrucât nu mai vrea nimeni să-şi părăsească gospodăria şi să vină aici", mai spune primăriţa.

Maţa Rădeanu, un rai neexploatat

Sunt 200 de hectare de baltă la Vădeni, într-un peisaj sălbatic, de capăt de lume, numai bun pentru cei care-şi doresc o ruptură din cotidian. În prezent, lacul aparţine Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor. "Din când în când, mai vine câte cineva, mai pune o undiţă. Dar e departe şi condiţii de cazare nu-s. Doar două-trei camere. Altceva ar fi dacă cineva ar face un proiect şi zona ar fi modernizată. E foarte frumos aici, potenţial turistic există. Dar nu şi interes", spune Dănuţa Bourceanu.

Comună rămasă fără bancomat

Comuna Cavadineşti avea un bancomat la Primărie, iar o parte dintre săteni au acceptat să primească pensiile pe card. De când sediul instituţiei a intrat în renovare, "bancomatul a fost ridicat, iar cei de la bancă nu au vrut să-l monteze în altă parte, din motive de siguranţă. Cei care au pensia pe card o pot scoate de la CEC-ul care e deschis o zi pe săptămână. Dacă nu pot ajunge atunci, trebuie fie să aştepte, fie să meargă 15 km până la Bereşti", spune primăriţa.

Crăciun fără guiţatul porcilor

Anul acesta, Crăciunul se prevede a fi unul destul de trist pentru locuitorii comunei, din cauza focarelor de pestă porcină descoperite aici. "Oamenii au rămas fără  porci. Nu pentru că ar fi fost prea multe focare descoperite, ci pentru că s-au grăbit să-i sacrifice. Cum au aflat de situaţia de la Suceveni, localnicii au început să taie, de frică să nu se îmbolnăvească şi ai lor, de frică să nu le fie luaţi şi eutanasiaţi, în caz că se îmbolnăvesc. De Crăciun, vor avea porci cei care-şi permit să cumpere, adică foarte puţini", spune Dănuţa Bourceanu.

CITEȘTE ȘI: Oamenii din Suceveni au tăiat Ignatul din calendar

{gallery}2018-an-istoric-pentru-comuna-cavadinesti{/gallery}

Pe dealurile de la Smulţi, iarna, atunci când vine, loveşte cu toată forţa. Drept în inima judeţului Galaţi! Crivăţul te ia pe sus, nămeţii pot să se adune cât gardul, nici că-ţi vine să ieşi pe aşa vreme! Dar cum viaţa merge înainte, oamenii au treburile lor, au nevoie de uliţe desfundate. Să vină cineva de aiurea să dea zăpada la o parte, nu-i chip. Aşa că, la primărie, se pregăteşte "arsenalul": tractorul cu lamă, cupă, tot ce-i trebuie. Iar la volan, nimeni altul decât primarul Costică Gafton!

Când am ajuns în faţa primăriei din Smulţi şi am văzut tractorul gata să dea piept cu nămeţii, ne-am mirat. Prin judeţ mai sunt comune unde cum a căzut prima ninsoare, cum se blochează tot. Dar aici, iaca, oamenii sunt pregătiţi. Tractorul e bine întreţinut, zici că ieri a fost luat, dar nu mică ne-a fost surprinderea să află că utilajul e deja "veteran", are vreo opt, nouă ani de când e la datorie în slujba comunităţii! "E un "Belarus", l-am luat din fondurile proprii de la nivelul comunei şi l-am dotat cu tot ce trebuie: încărcător frontal, cupă, lamă, avem şi o cisternă de intervenţie, de 5 tone, pentru pompieri, în caz că apare vreun necaz cu focul…", ne spune primarul Costică Gafton. Dar şi mai mult ne-am mirat când am aflat că, atunci când e rost de deszăpezire, chiar primarul e cel care intră în acţiune.

"Păi, ce să facem, asta e situaţia! Nu prea avem personal. Şi uite aşa, primarul asigură şi deszăpezirea comunei! Pe cine să pun? Ce să-i faci, nu poţi să-i treci în fişa omului, dacă e casier, să se urce pe tractor la patru dimineaţa şi să se ducă să deszăpezească prin comună, că trebuie să vină copiii la şcoală! Dacă zice că-i abuz în serviciu! Aşa că mă urc eu! Bine, acum îmi şi place, nu pot să zic că nu. E aşa, un fel de voluntariat. Plus că e şi o mulţumire sufletească atunci când vezi că toţi copiii zic "mulţumim!". Adevărul este că, atunci când ninge, se aşează zăpadă de 40-60 cm. Şi să pleci la 7,30, la clasa întâi, cu ghiozdanul în spate, prin nămeţi pe uliţe, nu ar fi tocmai uşor", ne spune primarul.

În iarna asta, Costică Gafton a ieşit deja de vreo trei ori la zăpadă, iar rezultatele se văd - drumurile sunt practicabile, nimeni nu se teme că o să rămână îngropat în zăpadă până la primăvară. Şi asta se întâmplă de ani buni. "Din 2004 mă ocup cu asta. Înainte am avut un tractor, donaţie din Danemarca, până am reuşit şi l-am cumpărat pe acesta nou. Acum, cică se mai anunţă un val de ninsori. Să vină! Dacă vine, suntem pregătiţi!", ne mai spune primarul.

Acum, mai este o socoteală în lupta cu "Generalul Iarnă". Tractorul e bun, dar bună pentru a preveni înzăpezirea comunei e şi o perdea forestieră, cam un hectar cu totul, plantată pe o lungime de vreo 800 de metri de-a lungul drumului judeţean DJ 21C, la Lihani, spre Crăieşti. "Ne ajută foarte mult. E ca un scut! Acolo se adunau altădată munţi de zăpadă! Ne prinde bine tare perdeaua asta de salcâmi!", ne mai spune primarul Costică Gafton.

Până una, alta, gerul s-a mai muiat pe dealurile de la Smulţi. Se vede treaba că "Generalul Iarnă" a bătut niţel în retragere. Păi, ce să facă? La Smulţi, nu prea e chip să învingă cu una, cu două!

Unde sunt eolienele de altădată

Şi acum le stă gândul sătenilor din Smulţi la… eolienele de altădată. Prin 2009-2010 s-a ivit ocazia pentru afacerea vieţii lor. O firmă spaniolă dorea să construiască la Smulţii nu mai puţin de 67 de turbine, staţie de transformare, ce mai... o mină de aur pentru comunitate. Numai impozitele locale pentru o turbină ar fi fost vreo 10.000 de lei, plus vreo 1.000 de euro pe an, chirie, la oamenii din sat, pentru 10-15 arii cât trebuia pentru o eoliană.

"Era afacerea comunei! Firma asta a montat echipamente pentru măsurarea curenţilor, au adunat date timp de doi ani. În jur de 280 de zile pe an aveau curenţi propice pentru eoliene!", ne spune primarul Costică Gafton. Din păcate, toată tărăşenia s-a încurcat când s-au schimbat regulamentele privind acordarea certificatelor verzi pentru cei ce investeau în energie regenerabilă. S-au redus avantajele pentru cei ce montau eoliene, aşa că spaniolii şi-au revizuit calculele, iar dintr-o zi… n-au mai călcat prin Smulţi. Sătenii au rămas doar cu amintirea investiţiei ce se dorea a fi şi cu speranţa, mai firavă acum, că se vor găsi alţii care să-şi dorească să producă energie regenerabilă. Acum, la Smulţi, se învârte agale doar o eoliană, ca un fel de aducere aminte a minunii ce ar fi putut să se pogoare pe dealurile din împrejurimi.

Prin 2009, cei de la ANRE socoteau că potenţialul eolian din judeţul Galaţi era undeva cam de două ori cât centrala nucleară de la Cernavodă! Vântul bate la fel de tare şi acum, după zece ani. Din păcate, în lipsa investitorilor, ce e vânt ca vântul trece!

Căminul Cultural, inaugurat de Fuego

Centrul de greutate al comunei Smulţi, când vine vorba de evenimente publice, este Căminul Cultural. Trecut printr-o amplă renovare, graţie unui proiect de aproape 100.000 de euro, finanţat prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Covurlui, instituţia are acum o sală mare, de 200 de locuri, cu scena total refăcută, cu termopan, s-a pus faianţă. Artă, nu glumă! Nu degeaba, spre încântarea locuitorilor, "botezul" Căminului Cultural renovat s-a făcut cu un spectacol susţinut de Fuego! "Aici m-am simţit un artist adevărat!", se povesteşte că ar fi spus Fuego, când a văzut condiţiile în care a fost primit la Smulţi. Anul trecut s-a refăcut şi acoperişul - cel de tablă a fost înlocuit cu unul din materiale mai durabile şi mai elegante. Dar dincolo de spectacole, la Căminul Cultural se mai organizează, dacă e nevoie, şi câte un botez adevărat sau chiar o nuntă în toată regula. Unde mai pui că instituţia adăposteşte şi biblioteca localităţii şi o sală de internet, ambele foarte apreciate, de elevi în special.

Drumul străinătăţii, pentru o viaţă mai bună

Comuna Smulţi are, în prezent, în jur de 1.300 de locuitori. Pe timpuri erau vreo 3.000, dar populaţia s-a înjumătăţit atât pe fondul scăderii demografice naturale, dar mai ales prin plecarea multora spre alte zări, în căutarea unor posibilităţi de câştig mai bune. Au plecat tinerii în Italia şi Spania, unii se mai întorc pe acasă, din când în când, dar cei mai mulţi nu se mai stabilesc în comună. Locurile de muncă sunt destul de puţine. Creşterea animalelor e baza. În zonă sunt vreo 14 crescători de oi şi capre. Dar puse astea în balanţă cu mirajul străinătăţii, alegerea e de la sine înţeleasă.

Reţea de apă, proiect în desfăşurare

Toate ca toate, dar dacă n-ai o cană cu apă limpede, curată, să-ţi ţină de sete sau să faci un blid de mâncare, atunci nu-i treaba bună. Abia când nu o ai îţi dai seama că de multe lucruri te poţi lipsi, dar de apă nu! De asta, la Smulţi, de când cu povestea asta cu nitriţii şi nitraţii din apa de la fântâni, aducţiunea cu apă potabilă şi trasul reţelei de distribuţie în comună a devenit prioritate zero.

"Cu sănătatea nu te joci! Zic unii că "dacă tata şi mama au băut apă din fântână, atunci nici eu n-oi păţi nimic!". Dar nu-i chiar aşa. Că altă apă era la fântână pe vremuri, nu era contaminată cu nitraţi şi nitriţi! Acum, că mai dai o găleată de apă la animale, mai e cum mai e, dar de băut, nu e bine. Pentru copii, mai ales... De asta mulţi aşteaptă această reţea, era o necesitate pentru sănătatea populaţiei!", ne spune primarul Costică Gafton. Analizele nu prea dau loc de întors. Din 25 de fântâni de pe domeniul public, la analize, doar două au ieşit că au apă potabilă!

Aşa stând lucrurile, atunci când prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) s-a ivit ocazia de a rezolva problema apei, la Primăria din Smulţi nu s-a mai stat pe gânduri. S-a depus proiectul pentru staţia de tratare, trei puţuri de aducţiune - fiecare cu adâncimea de 225 metri, plus reţea de vreo 15 km. În total, proiectul a ajuns la vreo 3 milioane de lei, alocaţi prin PNDL, plus vreo 500.000 de lei, de la bugetul local, pentru reţeaua electrică necesară pentru alimentarea staţiei de apă.

"În 2018, am ajuns la final cu lucrările la aducţiunea cu apă. Cu acest prim proiect am început în 2015 şi acoperim cam 40 la sută din comună. Am prins centrul şi unităţile principale - şcoală, cămin cultural, grădiniţă - şi o parte dintre locuinţe, vreo 250 cu totul. La case s-a tras reţeaua până la portă şi i s-a pus omului şi apometru, tot cu banii din proiect! De acolo, fiecare îşi face reţeaua proprie - poate să-şi ducă în casă, să-şi facă o baie, poate să pună un robinet afară", ne explică primarul.

Ce mai rămâne de făcut ca apa să curgă la robinete este finalizarea alimentării cu energie electrică. E vorba de vreo 2 km de reţea, cu stâlpi şi postul de transformare de înaltă tensiune cu tot. "Pe partea asta, treaba e gata cam în proporţie de 60 la sută. Se şi vede pe unde s-au tras reţelele electrice, iar în primăvară sigur va fi gata totul! Prin urmare, şi reţeaua de apă, prima etapă, va fi funcţională!", ne explică primarul Gafton.

Dar lucrurile nu se vor opri aici. După cum ziceam, actuala reţea de apă acoperă doar 40 la sută din comună. Dar sunt planuri pentru a se trage apă şi la restul gospodăriilor din comună.

"Aici e al doilea proiect, l-am depus din 2017, tot pe PNDL, care a fost şi el aprobat. Deja s-a încheiat licitaţia pentru lucrări, a trecut şi perioada de contestaţii, urmează zilele astea să semnăm contractul. Din primăvară o să înceapă lucrările şi la al doilea proiect de apă, care include întreg satul - o reţea pe o lungime de 25 km, în valoare de 6,5 milioane de lei. Şi eu zic că mai mult de doi ani nu trebuie să dureze, pentru că, e de treabă, dar nu e foarte complicat din punct de vedere tehnic", ne mai spune Costică Gafton.

Una peste alta, din 2020, cel târziu, ar cam trebui să fie date uitării problemele cu asigurarea apei potabile la Smulţi. Ar mai fi de rezolvat şi problema cu canalizarea, dar asta e deja altă poveste. Proiecte există, însă rămâne de văzut cum s-or brodi lucrurile cu eligibilitatea la finanţare şi pentru comunele mai mici. Comunele mai mari au, deocamdată, prioritate, dar nici astea mai mici nu se lasă!

Teren pentru plantat vie sau livadă

Cum o dai, cum o întorci, drumurile economiei din comuna Smulţi tot la agricultură duc. Inclusiv în administraţia locală. Numai că nu întotdeauna lucrurile sunt chiar atât de simple. De exemplu, de câţiva ani, primăria se chinuieşte să găsească un concesionar pentru 42 de hectare de vie, aflate în proprietatea Consiliului Local. Problema e că via nu prea mai e… vie, după ce, o lungă perioadă de timp, nu a mai fost îngrijită. Până acum vreo zece ani, a fost o firmă care a exploatat via, dar după ce i s-a încheiat contractul a plecat în altă parte, şi-a făcut alte planuri. A urmat altcineva, care, deşi promitea marea cu sarea, n-a făcut nicio brânză. Ba au dispărut şi şpalierii din vie, de a fost nevoie de un proces întreg pentru a recupera şi paguba de la şpalieri şi banii ce ar fi trebuiţi din concesiune. Problema e că via, lăsată de izbelişte, s-a deteriorat, au mai intrat unii şi cu oile în ea, nu mai arată deloc a vie.

"Încercăm să o scoatem acum la licitaţie ca teren arabil. Dar, în fine, fiind o zonă în pantă, terasată, tot pentru plantat viţă-de-vie sau o livadă ar merge", ne spune primarul Costică Gafton. De s-o găsi sau nu investitor, rămâne de văzut. Cert este că dealurile însorite din Smulţi erau vestite pentru vinurile produse aici - Fetească, Risling. Consiliul Local este chiar dispus să acorde şi nişte facilităţi fiscale dacă s-ar găsi cineva care să refacă via sau să planteze o livadă. Pământul se cere muncit, să-şi arate roadele.

Bază sportivă, pe locul fostului CAP

Unul dintre planurile importante de la Primăria Smulţi este realizarea, cu fonduri europene, a unei baze sportive. Locul s-a găsit, e şi aproape de şcoala din localitate, pe locul fostei Cooperative Agricole de Producţie (CAP). Investiţia, cu tot cu TVA, ar urma să ajungă la aproximativ 100.000 de euro. "Proiectul a fost depus prin GAL Covurlui, urmează să-l semnăm în curând", ne spune primarul Costel Gafton. Baza sportivă ar urma să fie dotată cu un teren multifuncţional sintetic, va avea şi nocturnă, o mică tribună, o parcare pentru câteva maşini, împrejmuire etc. "Acolo trebuie adus terenul la formă, dar ce ne ajută e că deja avem acolo o clădire care e mobilată şi pe care am prins-o în proiect pentru un viitor vestiar. Baza va fi pentru comunitatea locală, dar gândul, de ce să nu recunoaştem, ne-a fost în primul rând la şcoală. Dar şi tinerii aveau nevoie de un loc amenajat să facă sport. Trebuie şi un pic de condiţii, să nu deranjăm vecinii", ne mai spune primarul comunei.

Părculeţ din donaţii de la Galaţi

Pe lângă parcul pentru copii din apropierea Primăriei, la Smulţi s-a mai realizat un părculeţ, pentru copiii de grădiniţă, cu ajutorul unor donaţii venite din partea municipiului Galaţi. "Cu ajutorul dlui primar Pucheanu şi al dlui viceprimar Enache, am făcut o cerere şi ne-au dat nouă o parte din mobilierul urban pe care dumnealor l-au înlocuit în parcurile din Galaţi. Câteva bănci, leagăne, balansoare, tobogane, le-am aranjat şi le-am montat aproape de grădiniţă, pentru că nu prea aveau unde să iasă copiii în pauză să se joace”, ne-a spus primarul Costică Gafton.

{gallery}deszapezire-pe-ulitele-satului-smulti{/gallery}

Nu mai puţin de 10.439.016 lei cu TVA, adică peste 2,2 milioane de euro, reprezintă valoarea totală a celor două contracte de investiţii atribuite la finele anului trecut, pe criteriul celui mai bun raport calitate-preţ, de Primăria comunei Costache Negri. Lucrările, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, vizează modernizarea drumurilor locale şi extinderea reţelei de canalizare. Nu mai puţin important este că, graţie lucrărilor realizate anul trecut de Apele Române, Consiliul Judeţean şi Primărie, localnicii se simt mai protejaţi în cazul în care comuna ar fi, din nou, lovită de inundaţii.

În condiţiile în care, potrivit estimărilor, bugetul local al comunei gălăţene Costache Negri pe anul 2019 nu va depăşi un milion de euro, în localitate vor demara investiţii în valoare de peste 2,2 milioane de euro, graţie fondurilor guvernamentale şi europene câştigate de Primărie.

Licitaţii câştigate de asocierea Lemacons - Tancrad

"Extinderea cu 7,2 km a reţelei de canalizare şi modernizarea a 4,3 km de drumuri reprezintă două proiecte foarte importante pentru locuitorii comunei Costache Negri. Finanţarea este de la PNDL, la care se adaugă cota noastră, pe care o vom asigura din buget", ne-a declarat primarul comunei Costache Negri, liberala Emilia Niculescu.

Potrivit datelor din sistemul electronic de achiziţii publice, compania Lemacons, în asociere cu Tancrad, şi-a adjudecat ambele contracte de lucrări, cu oferte de 4,68 milioane de lei cu TVA - în cazul modernizării a nouă drumuri locale şi, respectiv, 5,75 milioane de lei cu TVA - în cazul extinderii reţelei de canalizare, care va acoperi, astfel, întreaga comună.

Lucrările vor începe în curând, spune Emilia Niculescu, adăugând că a fost nevoie de modificarea unor reglementări legale care impuneau ca staţiile de pompare a apelor uzate să fie la distanţă de 50 de metri de locuinţe. Problema i-a fost supusă atenţiei preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Fotea, care, sesizând situaţia la nivel naţional, a grăbit rezolvarea ei pentru toţi primarii din România: "Pe 28 decembrie a ieşit ordinul de modificare a normativului respectiv, astfel încât am depus documentaţia la Inspecţia de Stat în Construcţii ca să primim avizul şi să putem emite autorizaţia şi ordinul de începere a lucrărilor. Avem o relaţie de bună colaborare cu dl preşedinte Fotea şi rezultatele se văd", spune liberala Emilia Niculescu despre social-democratul Costel Fotea.

Lumină pentru noul cartier de locuinţe

În proiectul de canalizare este prins şi cel mai nou cartier al comunei, unde, pe loturile concesionate de Primărie, s-au ridicat aproximativ 60 de case noi şi frumoase. În comună se construieşte, Primăria fiind nevoită să extindă cu zece hectare intravilanul comunei pentru a putea răspunde solicitărilor făcute de cetăţeni pentru concesionarea loturilor de teren pentru case. În prezent, afirmă primarul, sunt concesionate 217 loturi, a câte o mie de metri pătraţi fiecare, şi mai sunt cereri depuse.

Pentru noul carter, administraţia locală a cheltuit 530.000 de lei cu TVA pentru extinderea cu doi kilometri a reţelei electrice, investiţie care se află în faza de predare către Electrica, după care oamenii vor putea depune proiectele pentru avizele de racordare. Cartierul mai are, însă, nevoie şi de drumuri modernizate, dar şi de nişte perdele de protecţie împotriva zăpezii spulberate.

La adăpost de furia apelor

"Localnicii din Costache Negri vor să fie feriţi de inundaţii", scriam pe 14 februarie 2018, în paginile ziarului "Viaţa liberă", amintind că localitatea a fost lovită de două ori de furia apelor: în septembrie 2013, când bilanţul oficial a fost de trei morţi şi peste 300 de case afectate, dintre care o sută puse cu totul la pământ, şi în octombrie 2016, când au fost afectate 120 de gospodării, între care 27 de locuinţe inundate.

"În 2018, am realizat lucrări importante pentru protejarea cetăţenilor care locuiesc de-a lungul pârâului Gologanu, pentru că n-am fi avut cum să mutăm toate gospodăriile din centrul comunei, să ducem satul în altă parte", spune Emilia Niculescu. Ea însăşi ştie ce înseamnă să-ţi vuiască apa în casă!

Potrivit primarului, s-a reuşit decolmatarea albiei pârâului pe toată suprafaţa intravilană a comunei şi pe o porţiune din extravilan, comuna asigurând combustibilul necesar utilajelor cu care s-a intervenit şi cazarea personalului de la Apele Române. Tot anul trecut, s-au amenajat rigole pentru colectarea şi scurgerea apelor pluviale pe DC 27, unde exista pericol de inundaţii la ploi abundente.

În urmă cu un an, primarul ne spunea cât de importantă este refacerea podului de pe drumul judeţean DJ251 - reparat în 2012, stricat în 2013, reparat din nou în 2016 şi stricat în acelaşi an - şi spera să găsească înţelegere la Consiliul Judeţean: "Am făcut o adresă către Consiliul Judeţean prin care am tras un semnal de alarmă că nu putem să reparăm un pod de trei ori şi să fie mereu în pericol de a fi stricat. Pentru că, în comparaţie cu pârâul, care este foarte larg, podul este îngust şi noi suntem inundaţi în amonte, nu în aval!", ne declara primarul anul trecut.

Problema s-a rezolvat: "Consiliul Judeţean a răspuns solicitării noastre şi chiar îi mulţumesc. S-a realizat podul, lucrările executate sunt de calitate. Am luat măsuri ca, în cazul în care va mai fi vreodată un debit mare de apă, să aibă scurgerea uşoară. Tocmai de aceea s-a făcut un canal care va ajuta la preluarea unui surplus de apă. El a fost început de Consiliul Judeţean pe proiectul de la DJ 251 şi va trebui să-l betonăm noi, iar pentru asta avem proiectul în lucru. Se află la faza de proiectare construirea unui nou pod peste pârâul Gologanu, în partea de nord a comunei, necesar pentru traficul agricol, şi a unei punţi pietonale la stadion. Vom încerca toate căile pentru a obţine finanţare pentru execuţia lucrărilor", afirmă Emilia Niculescu.

{gallery}sat31ian2019{/gallery}

Internet gratuit

Comuna Costache Negri va avea internet gratuit în spaţiile publice. A câştigat o finanţare din partea Comisiei Europene, prin programul "WiFi4EU", în valoare de 15.000 de euro, pentru instalarea de puncte de acces public şi gratuit la wireless. Primăria are 18 luni la dispoziţie pentru a implementa proiectul pentru care chiar a urmărit cu mare atenţie şi nerăbdare deschiderea apelului de proiecte. Emilia Niculescu recunoaşte că a avut parte de sprijinul fiului său, ca nu cumva Primăria să rateze o asemenea oportunitate.

Proiecte

Din păcate, în lipsa fondurilor necesare, amenajarea unei pieţe, dorite de cetăţenii comunei, a rămas tot la stadiul de deziderat. "Mai vrem să realizăm lucrări de modernizare la grădiniţă - schimbarea acoperişului şi echiparea termică, modernizarea dispensarului uman, inaugurat în 1996, al cărui hol este mereu plin de pacienţi. Şi aici vom vedea ce surse de finanţare găsim. Aş mai dori să facem o bază sportivă multifuncţională, în spatele Căminului Cultural, câteva locuri de joacă pentru copii - unul la Cămin şi unul la grădiniţă. De asemenea, pregătim un studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu gaze a comunei, în asociere cu localităţile Cudalbi şi Valea Mărului", ne-a mai declarat Emilia Niculescu.

Salarii, în loc de ajutoare sociale

"În 2016, aveam 220 de dosare de ajutor social, acum avem în jur de 130, deci au scăzut foarte mult. Am luptat şi am convins din beneficiari să se angajeze", spune primarul Emilia Niculescu. Deschiderea celor două mari şantiere de lucrări va aduce noi oportunităţi de angajare, mai ales că Lemacons este interesat să realizeze o staţie de betoane pentru că are şi alte lucrări în zonă, spre Iveşti şi  Cudalbi.

Aberaţie legislativă îndreptată

Fiind una dintre primele localităţi gălăţene care au beneficiat de alimentare cu apă, Costache Negri are propriul serviciu public care gestionează acest serviciu. Din păcate, conform normelor de personal impuse de OUG nr. 63, posturile serviciului public de alimentare cu apă, în număr de patru, nu erau exceptate din organigrama Primăriei. Din acest motiv, administraţia locală a fost nevoită să renunţe la două posturi: bibliotecarul şi juristul. Anul trecut, primarul Emilia Niculescu spera ca normele legislative sa fie modificate, pentru că secretarul comunei nu poate face la nesfârşit munca de jurist, iar misiunea de bibliotecar să nu trebuiască să fie îndeplinită, graţie voluntariatului, de profesoara de istorie Catană Silvica.

"La propunerea mea şi a domnului primar Petrea Marcel de la Schela, domnul senator George Stângă a iniţiat un proiect de lege care a fost adoptat de Parlamentul României, devenind Legea nr. 217/2018. Astfel, personalul din cadrul Serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare nu mai face parte din aparatul de specialitate al primarului, fiind în subordinea Consiliului local", ne-a comunicat primarul.

500 de ani de existenţă

Pe 1 iunie 2021, localitatea Costache Negri, fostă Mânjina până în 1908, va împlini 500 de ani de la prima atestare istorică. Conform unui document redactat la Hârlău, în limba slavonă, pe un pergament, de către Trotuşan logofăt, aşezarea actuală este menţionată sub numele de "hotarul lui Manjea". Comuna este situată în centrul judeţului Galaţi, pe DJ 251, la 45 de kilometri de municipiul reşedinţă şi la 35 de kilometri de municipiul Tecuci.

Situată la 20 de kilometri de Galaţi şi considerată a fi o localitate bogată, în principal datorită ţiţeiului din subsol, exploatat practic la fiecare colţ, comuna Schela nu are, în prezent, o reţea completă de canalizare, iar drumurile au asfalt doar pe aproximativ 30 la sută din suprafaţă. Tocmai de aceea, a fost nevoie de eforturi considerabile pentru ca localitatea să se ridice la nivelul titulaturii.

Autoritatea locală a înţeles că doar cu banii de la bugetul local nu poate face mare lucru, aşa că a început să facă proiecte pentru a obţine finanţare atât de la bugetul naţional, cât şi fonduri europene pentru a dezvolta comuna. Eforturile depuse de primarul din localitate, Maricel Petrea, dar şi de toţi cei care lucrează în primărie nu au rămas fără  rezultat, chiar dacă birocraţia le-a cam pus beţe în roate.

Canalizare cu multe piedici

Proiectul pentru canalizarea din comuna Schela datează de aproape trei ani. Mai exact, în mai 2016, autorităţile locale au semnat contractul de finanţare. Bucuria a fost de scurtă durată. Şi asta pentru că au apărut contestaţiile. Timp de doi ani, din cauza unei firme din Timişoara, proiectul a fost blocat. "Canalizarea, un proiect atât de necesar, dar întârziat din cauza birocraţiei. Am semnat contractul  de finanţare în mai 2016. Abia după doi ani de zile am putut da ordinul de începerea a lucrărilor, din cauza contestaţiilor unei firme de apartament din Timişoara. După două contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, am ajuns la Curtea de Apel Galaţi, care ne-a dat câştig de cauză. Mai exact, judecătorii au decis că am analizat cum trebuie documentaţia. Abia atunci am reuşit să semnăm ordinul de începere a lucrărilor", ne-a explicat Maricel Petrea, primarul din Schela.

Un regulament nou, o nouă oprire

Lucrările au început, dar au apărut noi piedici. De data aceasta nu a mai fost vorba despre o contestaţie, ci de o nouă regulă, intrată în vigoare la începutul anului 2016. "Ajungând să prezentăm programul de etape la Inspectoratul de Stat în Construcţii, nu am primit undă verde decât pentru malul drept al pârâului Lozova, unde bretelele de extindere a canalizării puteau să fi descărcate în colectorul principal, care este paralel cu drumul judeţean, de la  intrare până în capătul satului, la staţia de epurare. Nu am primit acceptul şi pentru malul stâng, deoarece pe malul stâng avem opt staţii de pompare apă uzată, care au fost avizate inclusiv de Inspectoratul de Stat în Construcţii. Dar, la începutul anul 2016, a intrat în vigoare un alt regulament, care prevedea că staţiile de pompare apă uzată nu trebuie să fie la mai puţin de 50 de metri de o casă.  Şi, cum la noi toate străzile sunt perpendiculare pe pârâul Lozova, nu puteam de pe malul stâng să trimitem mai departe apa uzată decât prin nişte spa-uri, care să treacă conducta pe sub pârâu, să descarce în primul cămin şi să ducă mai departe la colector", ne-a explicat primarul.

Tot cu eforturi susţinute din partea administraţiei locale, problema a fost rezolvată, mai ales că îi afecta chiar şi pe cei de la Apă Canal. "Am fost în audienţă la Ministerul Dezvoltării, iar în ultima zi a anului trecut a apărut în Monitorul Oficial modificarea ordinului respectiv şi ne dă astfel voie să construim spa-uri la mai puţin de 50 de metri. Altfel nu aveam cum să ducem lucrarea la bun sfârşit", a conchis Maricel Petrea.

Proiectul care vizează canalizarea din comuna Schela a fost adjudecat pentru 10 milioane de lei, iar până acum circa 70 la sută din sumă a fost decontată deja de Ministerul Dezvoltării, astfel că 70 la sută dintre lucrări sunt gata. Cu paşi mici, dar siguri, Schela va avea în curând sistem de canalizare pentru toate gospodăriile.

Asfaltarea drumurilor, un proiect numit dorinţă

Maricel Petrea, primarul din Schela, are un of care îl macină. Este vorba despre drumurile din comuna pe care o administrează. A făcut proiecte pentru asfaltare, acestea fiind aprobate, dar fără finanţare. Cu toate acestea, primarul nu vrea să renunţe nici în ruptul capului. "Tot pe proiectul de dezvoltare a satului românesc, am depus proiecte şi pentru drumuri, un capitol la care, recunosc, nu stăm foarte bine. Din păcate nu avem drum naţional, nu avem gară, sunt destul de obiective importante pentru care primăria a investit, astfel că am pierdut punctaj. Era vorba despre un milion de euro, speranţele erau mari. Cam 30 la sută dintre drumurile din comună sunt asfaltate, restul sunt cârpite de noi, de oameni, cu zgură. Aşteptăm proiectul PNDR 3, că se aude că în cadrul acestui program vor fi luate toate proiectele din urmă. Noi am avut depus proiect şi pentru asfaltarea a 12 km de drum şi acum aşteptăm. Dacă nu, vom căuta alte soluţii, la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, căutăm tot felul de soluţii", ne-a spus, plin de speranţă, primarul.

Case de prăznuire pentru fiecare sat

De curând, la Negrea a fost terminată o casă mortuară, chiar în curtea bisericii, iar anul acesta urmează să fie finalizată şi cea din Schela, aaş cum impune legea. "La Negrea am terminat casa de prăznuire, am început una şi la Schela. Se bate tabla acum şi sperăm ca până pe 14 octombrie, de hramul comunei, să o terminăm şi să o putem sfinţi", ne-a explicat primarul, care ne-a precizat că şi drumul dintre biserică şi cimitir a fost asfaltat.

Modernizare a sistemului propriu de alimentare cu apă

Cele două sate componente ale comunei Schela, Negrea şi Schela, sunt racordate la reţeaua de apă. Asta în condiţiile în care pânza freatică este foarte sus, iar apa conţine nitriţi şi nitraţi. Pentru a evita problemele, cele două sate sunt alimentate cu apă din puţuri forate la aproximativ 100 de metri adâncime.

"Schela şi Negrea sunt, sută la sută, racordate la apă potabilă. Este un serviciu propriu al primăriei, din puţuri forate la o adâncime de 100 de metri, printre sonde, dar nu avem nicio treabă cu ele. Pe timpul verii, cei de pe vale irigă, satul este ca osatura unui vapor, mai ales că s-a extins intravilanul, şi pe o parte şi pe alta, mai sus, şi sunt case aflate la nivelul gospodăriei de apă, care este veche din anul 1970 şi nu are decât 200 de metri cubi, şi au probleme cu apa. Iarna nu sunt probleme, dar vara apar aceste probleme", ne-a explicat Maricel Petrea, primarul din Schela.

Pentru a evita astfel de situaţii, când oamenii rămân fără apă în mijlocul zilelor toride, primarul a găsit o soluţie şi a început un proiect în acest sens. "Am apelat la un consultant, avem o firmă cu care colaborăm foarte bine de vreo zece ani, şi am depus un proiect privind modernizarea sistemului de alimentare cu apă în satul Schela, comuna Schela. Un proiect pe măsura 7.2, de un milion de euro, prin care, la nivelul cel mai de sus al localităţii, vom construi o gospodărie de apă nouă, un bazin de 500 de metri cubi, cu osmoză, cu tot felul de filtre, cu hidrofoare, un proiect ca la carte. De la gospodăria respectivă se va înlocui distribuţia, coboară în centrul satului şi va pleca stânga-dreapta, dar cu dimensiuni mai mari, ca volumul de apă trimis în localitate să ajungă la toată lumea", ne-a declarat primarul.

Bani de la buget, recuperaţi de la AFIR

Proiectul va fi pus în aplicare, mai ales că finanţarea a fost aprobată deja prin AFIR Constanţa. După ce se va moderniza reţeaua de apă şi va fi gata şi sistemul de canalizare, localnicii vor avea parte de condiţii ca la oraş, chiar dacă actualul preţ al apei va creşte. "Contractul este semnat de la sfârşitul anului 2017, sunt fonduri europene prin AFIR Constanţa. Odată ce va fi implementat proiectul de canalizare, se va dubla valoarea metrului cub de apă. Metrul cub de apă trece prin apometru şi omul nu va mai folosi foarte multă apă din reţea la irigat, pentru că trebuie să plătească şi canalizarea, chiar dacă apa este folosită la irigat, valoarea ei va fi dublă. Cu toate că 2,30 lei, cât avem noi acum metrul cub, nu este o valoare foarte mare. Noi din aceşti bani trebuie să plătim la Apele Române, să plătim angajaţi, Sanepidul, să dăm toate dările la stat", a conchis primarul.

Maricel Petrea speră ca acest proiect să fie pus în aplicare cât mai repede şi să nu mai aibă parte de prea multe piedici, aşa cum a avut parte la proiectul de canalizare.

O stradă model

Strada Arcaci din Schela pare a fi modelul pe care îl are autoritatea locală atunci când vorbeşte despre modernizarea comunei. Strada, care are aproximativ 500 de metri, străbate comuna până la pârâul Lozova. Reabilitarea străzii a fost considerată o prioritate, mai ales că localnicii de aici aveau mereu probleme din cauza ploilor. "Am reuşit să atragem un proiect pe fonduri europene, dar în timpul lucrărilor ne-am dat seama că trebuie să facem şi canalizare, pentru că după aia n-am mai fi reuşit sau ar fi trebuit să spargem ce am construit. I-am spus constructorului că nu pot să asfaltez şi apoi să sparg bunătate de stradă. Au făcut o evaluare, ne-au aşteptat un an şi cu 100.000 de euro am introdus canalizare pe strada respectivă. Apoi au fost făcute rigole, s-a asfaltat, iar strada arată acum aşa cum trebuie", ne-a explicat primarul comunei Schela.

Sala de sport, aprobată

Educaţia este considerată foarte importantă în comuna Schela. Tocmai de aceea, Maricel Petrea a depus proiecte pentru a obţine finanţare atât pentru construcţia unei grădiniţe în satul Negrea, cât şi pentru o creşă în Schela. În prezent, cei mici din Negrea învaţă într-o sală din clădirea căminului cultural, recent renovat şi consolidat.

De asemenea, edilul îşi doreşte să construiască o creşă în Schela, în cadrul căreia să funcţioneze şi grădiniţa, mai ales că acum cei mici sunt repartizaţi în clădirea în care funcţionează şcoala.

Nu doar şcoala, ci şi sportul se află printre priorităţile primarului. "Am primit adresă de la Compania Naţională de Investiţii că au semnat contractul de proiectare şi execuţie a unei săli de sport în curtea şcolii de la Schela. Avem un sensei de taekwondo şi am aavut copii care au ajuns la lotul naţional. Tocmai de aceea aveam mare nevoie de o sală de sport. Profesorii de sport s-ar implica, dar nu au unde", ne-a spus Maricel Petrea.

Gunoi depozitat pe platformă betonată

Maricel Petrea s-a gândit, printre multe alte investiţii, şi la o platformă betonată pentru depozitarea gunoiului de grajd. Astfel, tot gunoiul de la animale este adus la marginea satului Schela, pe o platformă betonată, mediul înconjurător având astfel mai puţin de suferit. Cei care îşi doresc să folosească acest gunoi pe post de îngrăşământ au parte de ajutor din partea autorităţii locale, care asigură utilaje pentru încărcare.

{gallery}in-ciuda-birocratiei-schela-va-avea-canalizare{/gallery}

Oamenii sunt mândria comunei Fârţăneşti, după cum ne spune însuşi primarul Adrian Filote. Gospodari, ospitalieri, duc un trai armonios, care se oglindeşte în liniştea ce domneşte pe străzile celor două sate, Fârţăneşti şi Viile, printre casele cu acoperişuri şi faţade îngrijite.

Cei 5.120 de locuitori reuşesc să menţină curăţenia, devenită emblemă a comunei şi motiv de admiraţie pentru vizitatori. E o implicare a unei comunităţi care împărtăşeşte valori comune şi care îşi doreşte să contribuie la schimbare, fiind răsplătită pe măsură. „Noi luptăm să aducem cât mai multe utilităţi cetăţeanului, să aibă lumină, să aibă apă, să aibă canalizare, să aibă drumuri”, ne-a mărturisit primarul.

Utilităţile, o normalitate la Fârţăneşti

Apa potabila nu mai reprezintă un miraj pentru săteni. Oricât de nostalgică aş deveni la imaginile întipărite adânc în reţeaua mea de amintiri, cu bunica potrivindu-și pe umeri cobiliţa, umplând simetric găleţile cu apă pentru a adăpa toate vieţuitoarele gospodăriei şi a face un blid de mâncare, recunosc că mă gândesc cu jind la sclipirea care i-ar fi izvorât din ochi la văzul apei care curge direct de la robinet, la ea în odaie. Fârţăneştiul dispune de o reţea de aducţiune a apei potabile, astfel încât atât vârstnicii, cât şi copiii comunei să se poate bucura de confort.

“Avem două staţii de epurare - atât în Viile, cât şi în Fârţăneşti. Avem alimentare cu apă sută la sută. Dorim să menţinem în continuare sistemul acesta de alimentare cu apă şi canalizare în subordinea Primăriei. Noi funcţionăm cu un preţ de doi lei pe metru cub, la ora actuală. Acesta este lucrul la care eu, cel puţin, ţin foarte mult, să reuşim să ne gospodărim singuri cu sistemul acesta de alimentare cu apă, în ciuda faptului că avem destule piedici", a adăugat Adrian Filote.

Iluminatul stradal

Pentru a preîntâmpina evenimentele neplăcute, nicio stradă nu trebuie să rămână neluminată. Au apus vremurile când uliţele prăfuite erau reci şi pustii, acaparate de beznă şi hămăit de câini, fapt confirmat şi de primar: „În marea parte, am pus în jur de 900 de lămpi cu led. Mai sunt câteva pe care le vom înlocui anul acesta. Aveam lămpi cu becuri economice şi le-am schimbat cu led. Au garanţie trei ani de zile, în momentul în care ai o problemă, suni şi vin şi le schimbă".

De asemenea, pentru siguranța cetățenilor, a fost implementat un sistem de monitorizare video. 48 de camere de supraveghere au fost instalate în centrul comunei, în zona şcolii și a grădiniţei, precum şi la toate intrările şi ieşirile.

Condiţii de oraş în şcoli şi grădiniţe

În comuna Fârţăneşti sunt şase unităţi de învăţământ, trei şcoli generale şi trei grădiniţe, având acces la un laborator de informatică, o bibliotecă şi săli de clasă echipate corespunzător actului educaţional, dotate cu videoproiector şi mobilier adecvat, iar investiţiile nu se vor opri aici. Edilul intenţionează să facă achiziţii noi, contribuind la asigurarea unui climat şcolar cât mai benefic: “Şi anul acesta vom investi nişte bani în şcoli, adică în obiecte de inventar. Am în plan să iau şi nişte table electronice, nu pentru toate clasele, pentru că sunt destul de scumpe, dar câteva aş vrea să iau, să facem măcar un mic pas". Numărul elevilor este însă îngrijorător, pe fondul diminuării natalităţii, teama desfiinţării uneia dintre şcoli fiind destul de mare.

Centru de zi pentru copii defavorizaţi

Situat lângă Şcoala Nr. 1 din comuna Fârţăneşti, Centrul de Zi găzduieşte, după terminarea orelor de curs, un număr mediu de 20 de copii vulnerabili, proveniţi din medii disfuncţionale sau fără posibilităţi financiare. Fiind dotat cu mobilier modern şi personal calificat, asigură copiilor un mediu plăcut în intervalul de timp petrecut acolo, unde au parte de o masă caldă şi de ajutor la teme.

“Dimineaţa fac teme cu cei de la I-IV, iar după-amiază cu cei de la V-VIII. De cele mai multe ori, terminăm temele aici. În mare parte, depinde şi de copii. Pe lângă teme, mai avem şi alte activităţi, ne uităm la filme, ne jucăm afară sau facem activităţi specifice de weekend”, ne-a declarat Cocu Monica, asistent social.

Respectul este cheia mulţumirii de sine

Locuitorilor care, rareori, ies din graniţele bunei-cuviinţe, supunându-se ucazurilor bunelor maniere, le este răsplătită implicarea civică prin crearea unor condiţii menite să le sporească calitatea vieţii.

Astfel, în Viile a fost dată în folosinţă o anexă a Primăriei, unde sătenii să-şi poată achita taxele şi impozitele, fără să se mai deplaseze până în Fârţăneşti. Tot acolo se va deschide o nouă bibliotecă, pentru cei dornici de lectură, având, de asemenea, şi facilităţi de lucru pe calculator.

"Anul acesta deschidem şi în satul Viile o bibliotecă, avem un spaţiu construit nou, acolo. Deja am făcut mobilierul, după întocmirea bugetului, vom strânge bani şi pentru carte. Vor trebui şi cărţi noi, în primul rând, pe lângă ce mai avem noi, dubluri, de la biblioteca din Fârţăneşti”, ne-a spus Adrian Filote.

Medicina se face şi la sat

Accesul la serviciile medicale este vital pentru menţinerea stării de sănătate a locuitorilor şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor, iar în comuna Fârţăneşti au fost găsite resursele necesare pentru înfiinţarea unui centru medical, pe două niveluri, cu patru spaţii mari: două săli de aşteptare şi două cabinete medicale, în care îşi desfăşoară activitatea un medic de familie şi un dentist.

Pledoarie pentru comunitate

Adrian Filote este unul dintre primarii care vorbeşte cu admiraţie despre oamenii săi, pe care îi apreciază sincer pentru felul cum reuşesc să menţină liniştea, curăţenia şi echilibrul într-o comunitate unită prin respect. Consideră că de la armonie porneşte reuşita tuturor lucrurilor şi că la baza fiecărui proiect realizat cu succes stă încrederea şi răbdarea consătenilor săi.

Drumuri şi canalizare pentru întreaga comună

Primarul şi-a propus ca, până la finele anului, întreaga comună să deţină atât drumuri asfaltate, cât şi un sistem complet de canalizare. În prezent, au mai rămas 15 kilometri de drumuri de asfaltat, dar lucrările de modernizare a infrastructurii sunt în deplină desfăşurare. Pe multe dintre uliţe, am putut observa materialul pietros care a fost turnat deja, aflând, de asemenea, că drumurile care se află în stare de degradare vor intra în execuţie pentru reabilitare.

În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, primarul ne-a mărturisit că au mai rămas 12  kilometri de finalizat, lucrându-se şi la executarea rigolelor pentru colectarea apei pluviale, în vederea menţinerii unei stări funcţionale a străzilor, pe orice fel de vreme.

“Acum ne mobilizăm pe reţeaua asta de canalizare, să o extindem şi să terminăm cu drumurile. Astea sunt proiectele prioritare la ora actuală. Trag tare ca să termin, să ştiu că au acces toţi şi la drum, şi la apă, şi la canalizare”, ne-a mărturisit Adrian Filote.

Povestea păstorului Fârţonea

Denumirea comunei provine de la numele unui păstor, Fârţonea. Acesta a venit cu oile de peste Carpaţi şi, ca urmare a unor fapte de curaj, moşia răzăşească a căpătat numele de Fârţoneşti. La venirea lui Fârţonea, terenurile nu erau pustii. În vatra satului existau locuitori grupaţi în sate, cătune, silişti. Cel mai vechi document care atestă numele satului Fârţăneşti este data 14 septembrie 1628. Sursa: Biblioteca comunală.

Teren de fotbal şi loc de joacă pentru copii

Un teren de fotbal modern se află chiar în apropierea Primăriei. Acesta este împrejmuit corespunzător şi se află într-o stare foarte bună, deservind întreaga comunitate dornică de mişcare şi iubitoare de sport. Mai mult chiar, în zilele de sărbătoare, găzduieşte evenimente specifice. Anul trecut, de ziua comunei, pe 15 august, au avut loc trei zile de voie bune pentru săteni. Un sfârşit de săptămână plin de surprize. Printre acestea, program de karaoke, diverşi artişti care au cântat şi au încântat publicul, precum şi dansuri populare variate.

Tot în apropierea Primăriei, a fost amenajat un parc de joacă dotat cu tobogane, balansoare şi leagăne. Parcul a fost dat în folosinţă în anul 2009 şi reprezintă un mare motiv de bucurie pentru copii, fiind an de an reabilitat, prin vopsirea şi repararea elementelor din interiorul lui.

Puţucuoaia. Etimologia numelui Viile

Numele satului Viile este mai nou, din 1969, după ce iniţial a avut altă denumire, de Puţucuoaia, apărută în urma unei întâmplări cu titlu de legendă. În zona veche a satului se găsea un puţ cu apă unde se adăpau oile ciobanilor, una din ele înecându-se, iar puţul cu pricina a rămas cu numele “puţu cu oaia”, denumire care i-a rămas satului până în anul 1945. De atunci şi până în anul 1968, numele a fost schimbat de mai multe ori, până să i se dea denumirea finală, de Viile, având în vedere că aici se aflau renumitele vii pe dealurile Bujorului.

{gallery}fartanesti-comuna-oamenilor-gospodari-si-linistiti{/gallery}

Aflată la doar 14 km de Galaţi, comuna Tuluceşti tinde să-şi depăşească statutul de localitate rurală şi să-şi „upgradeze” la nivel urban şi reţelele de utilităţi publice. De exemplu, unele dintre cele mai ample investiţii din localitate a avut drept obiect extinderea reţelelor de apă şi canalizare, menite să reducă diferenţele de confort dintre sat şi oraş, dar să asigure şi o mai bună protecţie a mediului, printr-un sistem mai eficient de colectare a apelor menajere.

În modernizarea reţelelor de utilităţi, Primăria Tuluceşti a valorificat oportunităţile de finanţare puse la dispoziţie, din fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, intermediate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Proiectul „Extindere rețea canalizare comuna Tulucești, județul Galați” a atras nu mai puţin de 5,12 milioane de lei în modernizarea sistemului de utilităţi din localitate.
„Extinderea rețelei de canalizare a apelor uzate menajere în comuna Tulucești s-a realizat astfel: în satul Tuluceşti, rețeaua de canalizare a fost suplimentată cu lungimea totală de 7.053 metri, respectiv în satul Şiviţa rețeaua de canalizare a fost suplimentată cu lungimea totală de 3.240 de metri”, se precizează într-un Raport de activitate realizat de Primăria Tuluceşti, condusă de edilul Petrică Bratu.
Un lucru demn de menţionat este faptul că, în completare la investiţiile făcute prin PNDR, pentru asigurarea funcţionării în parametri optimi ai reţelei de canalizare prevăzute în proiectul mai sus amintit, Primăria Tuluceşti a derulat şi o serie de investiţii din fondurile proprii, disponibile la nivelul Consiliului Local. Mai exact, este vorba de investiţii ce au presupus racordarea proprietăţilor private din Tuluceşti şi Şiviţa la sistemul de canalizare, lucrări în valoare de aproape 1,3 milioane de lei.
În acelaşi context, pentru a suplimenta capacitatea de apă furnizată către populația comunei Tulucești, în perioada 2017-2018 au fost achiziționate și modernizate, tot din fonduri proprii, stațiile de pompare și repompare de la fosta „Avicola Galați”.
Planuri privind reţeaua de apă şi canalizare din Tuluceşti sunt şi pentru anul 2019. Pliată pe prevederile OUG nr. 114/2018, privind o serie de măsuri din domeniul investiţiilor publice, comuna Tuluceşti va depune spre finanţare două proiecte majore pentru comunitate, prin care se va extinde reţeaua de canalizare pe străzile unde aceasta nu există încă (mai puţin în zonele aferente extinderii de intravilan unde sunt construite câteva locuinţe). Mai mult, proiectele vor viza şi asfaltare unei bune părţi din drumurile comunei care au prezente toate utilităţile (apă, gaz metan, canalizare).

25,8 milioane de lei pentru modernizarea drumurilor

Modernizarea infrastructurii aferente reţelei locale de drumuri se numără printre principalele direcţii de dezvoltare ale comunei Tuluceşti, în cursul anului trecut fiind finalizate sau începute proiecte în valoare totală de peste 25,85 milioane de lei, rezultă dintr-un Raport de activitate realizat la nivelul instituţiei conduse de primarul Petrică Bratu.

Investiţiile în infrastructură sunt vitale pentru o comună precum Tuluceşti, cu trei localităţi componente - Tuluceşti, Şiviţa şi Tătarca - şi o populaţie care, cumulat, ajunge la nu mai puţin de 7.300 de persoane. Drept urmare, primarul Petrică Bratu şi-a propus să ridice nivelul de trai din comună prin folosirea tuturor tipurilor de instrumente financiare pe care le are la dispoziţie. Prin proiectele realizate de echipa de la Primăria Tuluceşti - sprijinită şi de CJ Galaţi - s-au atras investiţii consistente din fondurile europene, dar şi de la bugetul de stat - prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) - la fel de importante fiind însă şi investiţiile realizate din fondurile proprii.
Una dintre investiţiile importante finalizate în 2018 în comuna Tuluceşti este proiectul „Modernizare drumuri locale în comuna Tulucești, județul Galați”, în valoare de peste 9,88 milioane de lei. Contractul de finanţare a fost semnat prin Programului Naţional de Dezvoltare Locală, subprogramul „Modernizarea satului românesc”. În cadrul acestei investiții s-au asfaltat, parţial sau în totalitate, aproape 6,3 km de drumuri din Tuluceşti (str. Troiței, str. Bisericii, str. Zenitului, str. Cramei, str. Caisului, str. Stejarului, str. Letei, str. Barierei), dar şi din satul Tătarca (str. Răzeșilor, str. Bisericii) şi satul Şiviţa (str. Troianului, str. Crizantemelor, str. Florilor, str. Brateș, str. Prutului, str. Cireșilor, str. Speranței și str. Covurlui).
Modernizarea infrastructurii nu se va opri aici, dat fiind faptul că la nivelul comunei se mai află în derulare încă două proiecte de anvergură. Proiectul „Modernizarea rețelei de drumuri de interes local în comuna Tulucești, judeţul Galați”, în valoare de 5,2 milioane de lei, a fost depus pe fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. În total, proiectul va acoperi modernizare a 4,3 km de drumuri. Mai exact, la Tuluceşti, au fost cuprinse: str. Vadului, str. Lemnarului, str. Caisului, Str. Serei, str. Bisericii; în satul Tătarca - str. Morii, str. Răzeșilor şi str. Căprioarei; iar în satul Şiviţa - str. Troianului, str. Brateș, str. Bradului, str. Livezii, str. Speranței, str. Gării și strada Șoimului.
Un al proiect important care se va derula în 2019, tot prin PNDL, fiind semnat încă din 2017, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), contractul pentru modernizarea şi reabilitarea a încă 9 km de drumuri, valoarea investiţiei fiind de peste 10,75 milioane de lei. Sunt vizate nu mai puţin de 24 de străzi din Tulucești (str. Amurgului, str. Mărului, str. Vișinului, str. Cireșului, str. Prunului, str. Lemnarului, str. Caisului, str. Leandrului, str. Bradului, str. Viticultorului, str. Troiței, str. Albatrosului, str. Gladiolei, str. Trandafirilor, str. Crizantemelor) şi satul Șivița (str. Fermelor, str. Steluțelor, str. Covurlui, str. Piersicilor, str. Valea Dragă, str. Narciselor, str. Florilor, str. Zambilelor, str. Crinilor).

{gallery}sat13mar2019{/gallery}

Proiectele transfrontaliere, oportunitate de finanţare

O resursă de investiţii ce scapă de multe ori din vedere autorităţilor locale din comunele din judeţul Galaţi sunt programele de finanţare transfrontaliere, ce beneficiază de fonduri europene.
O dovadă că se pot asigura investiţii consistente din astfel de surse de finanţare sunt proiectele depuse în 2018 de Primăria Tuluceşti în cadrul Programului Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Moldova 2014-2020. Gândit împreună cu vecinii de peste Prut, din comuna Sireţi (raionul Străşeni), unul dintre proiecte vizează asfaltarea unor drumuri de interes transfrontalier, fiind ţintite investiţii de 2,2 milioane de euro. Din acestea, lucrările de modernizare ar urma să fie împărţite… frăţeşte de cele două entităţi administrative, cu un mic supliment pentru Tuluceşti. Din valoarea investiţiilor prevăzute în proiecte, 1,25 milioane de euro ar urma să privească drumurile de interes transfrontalier din comuna gălăţeană.
În afară de drumuri, Tuluceşti şi Sireţi au pus la cale şi un proiect ce vizează creşterea accesului în cele două localităţi la resursele educaţionale de calitate. Proiectul, în valoare totală de 430.135 de euro, vizează introducerea în unităţile de învăţământ a tehnologiilor moderne de acces la informaţie şi instrumente de formare. Ca parte a acestui proiect, Tuluceştiul urmăreşte realizarea unor investiţii în educaţie de 289.275 de euro. În prezent, cele două proiecte sunt în curs de evaluare, fiind solicitate documente pentru conformitatea cererilor de finanţare.

Modernizarea Căminului Cultural

Unul dintre punctele de atracţie din comuna Tuluceşti este Căminul Cultural din localitate. Fie că este vorba de spectacole dedicate unor anumite evenimente, serbări, activităţi recreative şi de petrecere a timpului liber, manifestări dedicate unor importante evenimente din viaţa comunităţii, toate drumurile duc la Căminul Cultural.
Pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor, aşezământul cultural a făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare, ale cărui lucrări au demarat în 2017 şi au vizat deopotrivă modernizarea, dotarea şi extinderea instituţiei.
Proiectul a fost derulat prin Compania Naţională de Investiţii, valoarea totală a investiţiilor fiind de aproape 1,1 milioane de lei. Proiectul a prevăzut realizarea unor condiţii tehnice superioare pentru susţinerea spectacolelor, dar şi consolidarea clădirii, introducerea de sisteme de încălzire şi aer condiţionat, termoizolaţie etc.

Conectivitate WiFi şi la Tuluceşti

Comuna Tuluceşti a aplicat în cadrul acţiunii „WiFi4EU Promovarea conectivității la internet în comunitățile locale”, prin care se doreşte realizarea conectivităţii gratuite la internet în anumite locaţii publice ale comunei Tuluceşti. Proiectul, cu număr de înregistrare 1-2018/015197-019238, a fost selectat la finanţare cu o valoare totală a acordului de grant de 15.000 de euro, derulat prin Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA).

Viitorul comunităţii începe pe băncile şcolii

Nu se poate face educaţie la standarde înalte fără unităţi de învăţământ care să corespundă normelor moderne în ceea ce priveşte mediul de lucru şi facilităţile oferite deopotrivă elevilor şi profesorilor. Acesta este şi motivul pentru care, pentru Primăria Tuluceşti, modernizarea Şcolii Gimnaziale nr. 1 (chiar din satul Tuluceşti) a făcut obiectul unui proiect depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional. Proiectul, în valoare de peste 8,11 milioane de lei, are drept obiect îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, contractul de finanţare urmând să fie semnat până la sfârşitul lunii martie a.c. Scopul proiectului este de a face şcoala cât mai atractivă pentru tinerele generaţii şi a diminua inclusiv riscurile abandonului şcolar. Pentru că, nu-i aşa, „cine are carte are parte”, iar viitorul comunităţii se construieşte încă de pe băncile şcolii.
Pe aceeaşi idee, în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 este finanțat, din fonduri europene nerambursabile şi proiectul ce vizează grădiniţa din Şiviţa, al cărui contract de finanţare a fost încheiat în 2017 de Primăria Tuluceşti cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Valoarea totală eligibilă a proiectului, care face obiectul finanțării nerambursabile, este de 1.505.808 lei. Lucrările din cadrul acestui proiect au fost demarate, ele urmând a fi finalizate până la sfârşitul anului 2019.

Utilaje pentru intervenţie, pe bani europeni

Iarna a fost întâmpinată la Tuluceşti cu forţe proaspete în sezonul care este pe cale să se încheie. Asta pentru că, în 2018, a fost finalizat proiectul „Îmbunătățirea și dotarea serviciului de utilitate publică din cadrul compartimentului de gospodărire și întreținere al comunei Tulucești prin achiziție de utilaje”, ce a făcut obiectul unui contract de finanțare nerambursabilă. Proiectul a fost implementat din fonduri europene prin Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. În total a fost vorba de o investiție de 360.614 lei, pentru achiziționarea unui tractor și a unor utilaje: plug de zăpadă, freză de zăpadă, sărăriță, mașină de măturat și tocător de vegetație.

Investiţii din fondurile proprii ale bugetului local

Unul dintre obiectivele de investiţii finalizate în 2018 la Tuluceşti a fost şi amenajarea sediului primăriei din comună. Investiţia, în valoare de 827.148 lei, a fost asigurată din fonduri proprii, se arată în Raportul de activitate al instituţiei. În document se mai precizează că, în 2019, în funcţie de bugetul local aferent comunei, vor fi finanţate o serie investiţii precum extinderea reţelei electrice, extinderea reţelei de gaze naturale, amenajarea unor locuri de joacă pentru copii etc.

Aflată la 100 de kilometri de municipiul Galaţi, în pitorescul peisaj din nord vestul judeţului, comuna Buciumeni suferă de toate "bolile" aşezărilor rurale româneşti situate în zone izolate. Cu o populaţie îmbătrânită şi în continuă scădere, aflată la capătul unor drumuri judeţene ajunse în stare jalnică, comuna unde se află o frumoasă mănăstire ortodoxă şi unde a funcţionat cea mai mare tabără şcolară din judeţ a rămas şi fără medic de familie.

Până în urmă cu trei ani, locuitorii din Buciumeni se aflau pe listele unui medic de familie care făcea naveta din Galaţi. Situaţia s-a schimbat însă atunci când doctorul a ieşit la pensie şi nimeni nu s-a mai arătat interesat să îi ia locul. Astfel, cele aproximativ 1.700 de suflete care trăiesc în cele patru sate ale comunei s-au trezit brusc că nu mai are cine să-i consulte, să le dea reţete sau trimiteri către alţi medici. "De atunci, în ciuda faptului că am încercat să rezolvăm situaţia, nimeni nu a mai vrut să vină ca medic de familie la Buciumeni. Puşi în faţa acestei situaţii, oamenii au mers fie către medicul din Poiana, comună aflată la patru kilometri distanţă, fie către Nicoreşti, aflată la opt kilometri de noi. Nu pot să spun că lumea este nemulţumită. Oamenii au ajuns să se împace cu situaţia", este de părere Petrache Năstasă, primarul din Buciumeni (foto 1, galerie). 

Prea puţini locuitori pentru un câştig tentant

În România, venitul medicilor de familie este dictat de numărul de pacienţi pe care îl au pe listele de cabinet. Cu cât sunt mai mulţi, cu atât medicul încasează mai mulţi bani prin contractul cu casa de asigurări de sănătate. Veniturile sunt rotunjite şi de o serie de servicii medicale pe care medicii de familie le oferă doar contra cost. Recensământul din 2011 a stabilit că cele patru sate din Buciumeni au o populaţie stabilă totală de 2.326 de locuitori. La şapte ani distanţă, autorităţile locale spun că în comună au mai rămas doar în jur de 1.700 de oameni, dintre care cel mult 1.200 ar mai putea intra pe listele unui eventual medic, restul aflându-se deja pe listele altor medici.

"Nu mai avem nici medic de familie, nici medic veterinar şi nu avem nici farmacie. De stomatolog nici nu se mai pune problema. Oamenii trebuie să meargă tocmai la Nicoreşti sau la Tecuci pentru a fi consultaţi sau pentru a primi tratament. Este trist că am ajuns în situaţia asta: tinerii pleacă spre mai bine, iar bătrânii "pleacă" şi ei, de pe lumea asta, unul după altul", a spus Dumitru Oprea, un bărbat de 74 de ani din comună. 

Potrivit primarului Petrache Năstasă, dispensarul medical din Buciumeni va intra în modernizare în următoarele luni. "Din 2021, când va fi gata, sperăm că va veni un medic de familie".

Cel mai mare angajator din comună rămâne Primăria

Scăderea dramatică din ultimii ani a populaţiei comunei Buciumeni îşi are originea şi în plecarea tinerilor şi a locuitorilor de vârstă activă către oraş sau direct peste hotare. Distanţa faţă de municipiul Galaţi şi lipsa investiţiilor pe plan local au făcut ca numărul locurilor de muncă din comună să fie foarte mic. Astfel, cel mai mare angajator este în continuare primăria, urmată de cele câteva asociaţii agricole din comună, care nu însumează însă mai mult de zece angajaţi permanenţi. În rest, cele mai apropiate locuri de muncă se află la Tecuci, la 25 de kilometri depărtare, deşi nici acolo piaţa muncii nu este prea dezvoltată. Restul locuitorilor care nu au ajuns încă la pensie trăiesc fie din ajutor social, fie din ce trimit rudele plecate, fie din agricultura de subzistenţă. În zonă se cultivă în general cereale şi mai puţin viţă de vie.

Investiţii de aproape 1,9 milioane de euro

În următorii ani, comuna Buciumeni va beneficia de un proiect integrat care va rezolva o parte din problemele cu care locuitorii săi se confruntă în prezent, potrivit primarului Petrache Năstasă. Proiectul prevede realizarea unei reţele de canalizare, reabilitarea căminului cultural din satul Buciumeni, construirea a două grădiniţe, la Hănţeşti şi Vizureşti, şi modernizarea unui drum comunal cu o lungime de doi kilometri, la Tecucel. "Finanţarea este de 1.870.000 de euro, iar banii vin prin Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Până acum am obţinut un avans de 800.000 de euro şi suntem în faza de achiziţie pe execuţie. De la 1 iulie a.c. va începe şi execuţia lucrărilor", a precizat Petrache Năstasă.

Un alt proiect desfăşurat la Buciumeni va fi cel de modernizare a opt kilometri de drumuri comunale şi uliţe, printr-o finanţare echivalentă cu 1,2 milioane de euro, fonduri provenite prin PNDL 2.

Patru aşezări pe Colinele Tutovei

Comuna Buciumeni este compusă din satul reşedinţă cu acelaşi nume, şi din satele Hănţeşti, Tecucelu Sec şi Vizureşti. Comuna se află aşezată pe Colinele Tutovei din Podişul Bârladului. Zona este bogată în păduri, deşi unele porţiuni au fost deja defrişate.

Potrivit wikipedia, la sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Nicoreşti a judeţului Tecuci. În 1950, comuna a fost arondată raionului Tecuci, iar în 1968, a trecut în judeţul Galaţi, satul Argeaua fiind transferat comunei Ploscuţeni din judeţul vecin Vrancea.

{gallery}reportaj-comuna-buciumeni-martie-2019{/gallery}

Rama celei mai mari oglinzi din sat în faţa căreia, cu zeci de ani în urmă, toate miresele s-au gătit în ziua nunţii, un război de ţesut încă funcţional, costume populare, lăzi de zestre, un leagăn pentru prunci, broderii lucrate cu migală, ştergare şi ţesături de tot felul, ulcele şi străchini de lut, unelte vechi din gospodărie sunt expuse într-o sală de clasă a Şcolii Gimnaziale „Elena Negri” din comuna gălăţeană Costache Negri.

Elevii din localitatea gălăţeană în care „s-a plămădit Unirea Principatelor prin marea iubire de Patrie şi neam a lui Costache Negri” sunt învăţaţi să-şi preţuiască istoria şi tradiţiile. Dovadă micul muzeu etnografic în care ne-au invitat primarul comunei Costache Negri, Emilia Niculescu, directoarea şcolii, Viorica Golomoz, şi profesoara de religie Florinela Mihai.

Mânjina şi România Mare

Pe o hartă tricoloră a României Mari este marcată Mânjina – numele pe care, înainte de 1908, l-a purtat comuna Costache Negri. Acesta este desenul de pe tabla celei mai speciale dintre sălile de clasă ale Şcolii Gimnaziale „Elena Negri”. „E o sală de clasă mai altfel decât toate celelalte din şcoală, o sală în care am încercat să ne aducem aminte de trecut şi să arătăm recunoştinţă celor care au fost înaintea noastră. De aceea am numit-o «Fereastră spre trecut». Pentru că anul acesta este dedicat, la nivel de Patriarhie, satului românesc, vetrei strămoşeşti, vom organiza foarte multe activităţi aici”, ne-a explicat Florinela Mihai, căreia i se datorează micul muzeu al şcolii, amenajat cu obiectele donate din gospodăriile satului. Şi fiecare dintre acestea are o poveste.

Salvate de la distrugere

„În cadrul pelerinajelor organizate la biserică, am vizitat foarte multe muzee şi de fiecare dată se întâmpla ca una dintre femeile cu care eram să exclame, la vederea unui obiect tradiţional vechi: «A, dar am şi eu aşa ceva acasă! Soţul voia să-l pună pe foc» - «Cum să-l pună pe foc?! Mai bine mi-l aduceţi mie»”, ne-a povestit profesoara. Şi astfel, obiectele respective au fost salvate de la distrugere şi, recondiţionate, şi-au găsit locul în muzeul amenajat cu grijă.
Există însă şi exponate la care proprietarii ţineau mult, dar pe care le-au oferit micului muzeu, ştiind că vor fi preţuite aşa cum merită: „Oamenii nu s-ar fi rupt de ele, pentru că au încărcătură emoţională, dar mi-au spus «Vi le dau pentru că ştiu că aveţi grijă de ele»”.

Poveşti

Pentru a recrea un spaţiu de dormit din gospodăriile tradiţionale, Florinela Mihai a reuşit să găsească nişte „capre” - scheletul patului tradiţional - vechi de peste o sută de ani, peste care se puneau scândurile şi salteaua de paie, la care au lucrat bătrânele satului. Lângă un leagăn micuţ, în care se odihneşte un bebeluş de jucărie, se află un ditamai războiul de ţesut, funcţional.
Privind toate comorile adunate, am întrebat-o pe Florentina Mihai care ar fi cele mai preţioase. Ne-a arătat o ramă veche, de oglindă: „Tanti care mi-a dat-o are 70 de ani, o ştia în casă de pe vremea când soacra ei era tânără şi care i-a povestit că, la vremea aceea, era singura oglindă mare din tot satul, şi toate miresele veneau şi i-o cereau în momentul gătitului. Pe mine asta m-a impresionat! Un alt obiect interesat este un hârleţ rămas din timpul războiului cu care s-ar fi săpat groapa unui soldat neamţ care a fost găsit mort pe câmp. Şi povestea aceasta m-a impresionat”, ne-a povestit cadrul didactic.
În sala-muzeu şi-a găsit locul şi un mic atelier în care, în timpul orelor de desen, copiii au învăţat să picteze pe linguri şi bucăţi de lemn.

{gallery}costachenegri27mar2019{/gallery}

Drag de şcoală, drag de citit

Cei peste 200 de elevi care învaţă la Şcoala Gimnazială „Elena Negri” din comuna gălăţeană Costache Negri au parte de dascăli inimoşi şi dedicaţi misiunii lor. Un exemplu ar fi profesoara de istorie Catană Silvica, despre care aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”.
Pe lângă pasiunea pentru istorie pe care a reuşit să le-o insufle elevilor - dovadă eleva olimpică la faza judeţeană de acum doi ani - profesoara face de ani buni voluntariat la biblioteca şcolii şi a reuşit să-i determine pe elevii din Costache Negri să citească de drag: „Dacă tot pot, zic să fac ceva şi pentru copii şi pentru citit, în general. Cititul e bun!”, ne spune, zâmbind. Şi chiar dacă, după fiecare descindere a elevilor în bibliotecă, este nevoită să pună cărţile în ordine, o face cu plăcere.
Trebuie spus că Şcoala „Elena Negri” se mândreşte cu promovare de 100 la sută la limba română la Evaluare.
Directoarea instituţiei de învăţământ şi-ar dori, însă, dotări moderne pentru elevii ei: "Ne trebuie videoproiectoare, calculatoare, aparatură modernă, pentru că avem copii conştiincioşi şi profesori buni", spune Viorica Golomoz.

Omul sfinţeşte locul

"Cea mai nouă, spaţioasă şi îngrijită şcoală este cea de la Costache Negri", scria "Viaţa liberă", în urma raidului făcut în judeţ înainte de începerea anului şcolar pentru a vedea cât de pregătite sunt instituţiile să-şi primească elevii. Şcoala a fost finalizată în 2012, iar în 2013 a trecut printr-o cumpănă grea! A fost lovită de inundaţii, apa ajungând pâna la jumătatea parterului. Structura clădirii nu a fost afectată, chiar dacă din ea s-au scos cantităţi uriaşe de mâl.

Nu mai puţin de 4.492.168 de lei cu TVA, adică aproape un milion de euro, este valoarea totală a contractului pe care Primăria comunei gălăţene Cuza Vodă tocmai l-a încheiat pentru execuţia lucrărilor de modernizare a peste 4,5 km de străzi din localitate. Procedurile pentru găsirea constructorului au durat aproape un an şi s-au încheiat, oficial, luni, când în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice a fost publicat anunţul de atribuire a contractului pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ”. Investiţia se va realiza din fonduri guvernamentale.

„Execuţie lucrări de construcţie în cadrul proiectului Modernizare străzi în comuna Cuza Vodă, judeţul Galaţi” - era anunţul pe care, în urmă cu aproape un an, pe 30 mai 2018, Primăria comunei Cuza Vodă îl lansa în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
„Obiectivul propus va consta din modernizarea a 4,538 km de străzi în comuna Cuza Vodă, prin asfaltare, amenajarea sistemului de colectare şi dirijare ape meteorice”, se arăta în documentaţia licitaţiei. Valoarea estimată a contractului era de 4.559.263 de lei cu TVA, iar criteriul de atribuire, „cel mai bun raport calitate – preţ”. Autorităţile cereau o perioadă minimă de execuţie a lucrării de 12 luni, cea maximă fiind de 18 luni.
Pe 7 august 2018, platforma electronică a achiziţiilor publice anunţa că procedura a fost anulată, pe motiv că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme. În fapt, fusese depusă o singură ofertă din partea firmei Brialbet SRL din Valea Mărului, al cărei terţ era firma West Star SRL.
Pe 22 octombrie 2018, contractul era din nou scos la licitaţie şi, din nou, singurul ofertant înscris în cursă a fost SC Brialbet SRL, având ca terţ SC West Star SRL. Deşi selecţia câştigătorului s-a făcut pe 19 februarie 2019, abia luni, pe 25 martie, a fost anunţată atribuirea contractului. Câştigător, SC Brialbet SRL cu o ofertă de 4.492.168 de lei cu TVA.

De ce a durat atât de mult

„La prima licitaţie s-a înscris o singură firmă, dar i-a fost respins dosarul pentru că oferta financiară nu fusese făcută conform caietului de sarcini. S-a licitat din nou, de această dată s-au înscris alte patru firme, dar numai una a depus oferta financiară. Procedura s-a adjudecat până la urmă, şi ne bucurăm că s-a rezolvat. Am fost verificaţi şi de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice”, ne-a declarat primarul comunei Cuza Vodă, Dănuţ Codrescu.
Primarul n-a avut linişte până la finalizarea procedurilor pentru că, în condiţiile în care la licitaţie rămăsese o singură firmă, respingerea ofertei depuse ar fi însemnat reluarea întregii proceduri şi încă jumătate de an de aşteptare.

Cine este constructorul

Potrivit informaţiilor de pe portalul Ministerului Finanţelor Publice, firma Brialbet SRL a fost înregistrată în 20 ianuarie 2009 şi îşi are sediul în comuna Valea Mărului din judeţul Galaţi. Conform raportărilor contabile anuale, la 31 decembrie 2017, avea un număr mediu de 34 de salariaţi şi conform clasificării CAEN, se ocupa, în principal, de „Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”. În acel an, Brialbet a înregistrat o cifră de afaceri netă de 6.908.556 de lei şi a încheiat anul cu un profit net de 1.419.897 de lei.
Indicatorii din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2016 cuprindeau o cifră de afaceri netă de 4.827.302 lei şi un profit net de 2.005.435 de leim cu un număr mediu de 11 salariaţi.

Când vor începe lucrările

Potrivit primarului localităţii Cuza Vodă, lucrările de modernizare a străzilor vor începe imediat după ce va fi adoptat bugetul local, pentru a putea fi angajat dirigintele de şantier. „Toată investiţia pe care o vom realiza se ridică la un milion de euro, bani pe care i-am câştigat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Numai că, în proiect, dirigintele de şantier nu era eligibil”, ne-a explicat Dănuţ Codrescu motivul pentru care serviciile de dirigenţie de şantier vor trebui suportate din banii locali, nu din fondurile guvernamentale.

Bani prea puţini

„Cum am supravieţuit până acum, vom supravieţui şi de acum înainte!”, acesta pare să fie principiul autorităţilor comunei Cuza Vodă atunci când vine vorba de bugetul local de venituri şi cheltuieli. Primarul Dănuţ Codrescu este total nemulţumit de sumele alocate pentru persoanele cu dizabilităţi – 500.000 de lei, în condiţiile în care ar fi nevoie de peste 700.000 de lei, pentru că, de la o lună la alta, apar noi solicitanţi. De pildă, numai în luna martie cinci persoane au prezentat certificate de încadrare în grad de handicap grav!
Primăria localităţii nu se poate baza prea mult nici pe fonduri proprii, neavând pe teritoriul comunei întreprinderi sau loturi de teren pe care să le poată valorifica şi din care să obţină venituri. Temerea cea mare este că banii bugetului pe 2019 nu vor ajunge nici pentru salarii, în condiţiile în care sunt necesare fonduri pentru funcţionarea comunei, pentru continuarea lucrărilor începute, pentru noi investiţii. „Toţi banii trebuie chivernisiţi cât mai bine că dacă îi risipim precum scurmă cloşca pe muşuroi, va fi greu!”, ne-a spus primarul comunei Cuza Vodă.

Încrieri la Festivalul "Cuzanca"

Pe 31 mai, Primăria Cuza Vodă, în colaborare cu Centrul Cultural "Dunărea de Jos" din Galaţi va organiza Festivalul Judeţean al Cântecului şi Jocului Popular "Cuzanca". Dacă prima ediţie a fost una naţională, cea de-a doua este judeţeană. Manifestarea este organizată din dorinţa de a promova, într-un spectacol, ansamblurile şi grupurile folclorice (vocale sau instrumentale), formaţiile de dansuri populare, soliştii vocali şi instrumentiştii din întregul judeţ.

Comuna Vânători din judeţul Galaţi este una din localităţile care au explodat, pur şi simplu, în ultimii ani. Situată la circa zece kilometri de municipiul Galaţi, totodată cu zece kilometri mai departe de poluantul combinat siderurgic (O, tempora!), comuna atrage în continuare tot mai mulţi gălăţeni, care îşi fac case într-o zonă mai liniştită decât în oraş şi într-un aer mai curat. Lipsa utilităţilor absolut necesare reprezintă, din păcate pentru ei, reversul medaliei.

„Aria construită din Vânători s-a extins de trei ori de la revoluţie, ceea ce a creat nişte probleme UAT-ului, pentru că UAT-ul nu a mai reuşit să vină în timp util cu utilităţile (apă, gaz, curent etc.). Adică a fost o explozie, şi asta s-a întâmplat la Vânători şi încă în vreo două localităţi mai apropiate. La ultimul recensământ, în 2011, populaţia comunei era de 4.700 de locuitori. Actualmente, după ultimele informaţii de la Statistică, se cifrează la 6.200, în condiţiile în care toată comuna Vânători a ajuns la 4.300 de case. Dacă şi-ar face buletine toţi cei care vin din Galaţi, vă daţi seama unde s-ar situa nivelul populaţiei”, spune primarul Marian Ghinea.  
Una dintre cele mai mari probleme ale locuitorilor din cele trei sate ale comunei (Vânători, Sat Costi şi Odaia Manolachi) o reprezintă furnizarea apei potabile, în special în ultima din cele trei localităţi menţionate. Primarul spune însă că lucrarea de extindere a reţelei a început şi că speră ca, până în toamna acestui an, situaţia să se rezolve. Trebuie spus că a mai fost un proiect în acest sens, care ar fi trebuit să fie gata în decembrie 2017, chiar de Crăciun. Însă Moşul n-a mai venit, din cauză că proiectului respectiv îi lipseau „amănunte” importante, de exemplu, chiar pompele!
„A început lucrarea de extindere a reţelei de apă potabilă pentru Odaia Manolachi, o face o firmă privată. Cumpărăm apă de la Apă Canal, acolo avem un bazin de 200 mc şi din acela repompăm şi trimitem apă la Odaia Manolachi, cu descărcare şi pe Vânători. E vorba de o lucrare de aproape 1,2 milioane de euro, în care avem şi 3 puţuri, pe lângă aducţiunea de 8,5 km. E o lucrare mare şi sunt sigur că după finalizarea ei nu vom mai avea probleme cu apa potabilă. 
Noi avem două surse, una este la Brateş, alcătuită din patru puţuri, care aprovizionează Sat Costi şi Vânători. O altă sursă o avem la Odaia Manolachi, alcătuită din trei puţuri, din care două emană sulf. Problema cea mai gravă e la Odaia Manolachi, acolo nu e apa în parametri şi practic lucrarea asa de dezvoltare este ţintită spre Odaia Manolachi. La capacitatea la care ni s-a promis că ni se va furniza de către Apă Canal, o să descărcăm şi în Vânători din debitul pe care îl preluăm. Lucrarea este în derulare şi are ca termen de finalizare şase luni, sper ca în octombrie să fie gata”, spune primarul Marian Ghinea.
Însă afluenţa muncitorilor pe şantierul deschis nu părea prea încurajatoare, cel puţin în ziua în care "Viaţa liberă" a fost acolo. Trei oameni îşi făceau de lucru lângă o ţeavă foarte lungă, iar al patrulea păzea un mic "Bobcat". Poate va fi mai bine în perioada următoare.
Până la încheierea lucrărilor la reţea, e aproape sigur că localnicii vor avea şi în această vară apă cu program. "S-a încălzit vremea şi încep irigatul, udatul gazonului etc., mergem la sută la sută din capacitatea de la Brateş şi tot nu facem faţă, jumătate din satul Vânători are ţevile goale. Dacă s-ar face un consum raţional, nu am mai avea probleme cu apa pe Vânători şi Costi, chiar ne-ar ajunge debitul să ducem şi la Odaia Manolachi fără probleme. Întotdeauna vara ajungem să furnizăm apa cu program – o zi Vânători, o zi Costi. Dacă se va continua în acelaşi mod cu irigatul, la fel va fi şi vara asta, după program. Dar mai sunt câteva luni şi se rezolvă”, se arată optimist primarul.

Se fac şi racordurile la canalizare

Lucrările pentru canalizarea din satul Vânători sunt terminate, dar nu au fost făcute încă şi racordurile la gospodării, spune Marian Ghinea: „Facem noi racordurile, pe banii Ministerului Dezvoltării, până la limita de proprietate, cu cămine intermediare în faţa porţii, cu tot ce trebuie. Lucrarea va începe în scurt timp, mai avem de obţinut doar avizul de la Mediu, avem licitaţia făcută. În foarte scurt timp va începe şi lucrarea asta. În satul Odaia Manolachi, la fel, am făcut tot, aşteptăm un aviz de la Mediu şi sperăm să începem şi aici tot în foarte scurt timp. Este o lucrare de vreo 3 milioane de euro, bani obţinuţi prin programul PNDL, la fel ca şi pentru racordurile pentru Vânători. La Costi avem accesate fonduri europene, aşteptăm ultimul accept, din partea AFIR, pentru a organiza licitaţia, cu care am şi semnat contractul de finanţare. Mai avem iniţiat un proiect de asfaltare prin transfrontalier. Până nu canalizăm tot în cele trei sate, nu poţi pune asfaltul. Gaze avem în toate cele trei localităţi, în schimb sunt şi aici câteva străzi capete de stradă pentru care vom accesa, tot prin Ministerul Dezvoltării, un proiect mare, de extindere reţele gaz”.

Turcul nu mai plăteşte

Intrarea în insolvenţă a firmei Beyler, al cărei sediu a fost în Vânători, lasă comuna cu o gaură destul de mare în buget, care nu va mai fi recuperată. Aproximativ 500.000 de lei era datoria turcilor de la Beyler către Primăria Vânători la nivelul anului 2013, la care se adăugau penalităţi. Şi s-au tot adăugat până când datoria a dispărut cu totul, ea nemaiavând nicio şansă să fie recuperată, după cum ne-a confirmat şi primarul Marian Ghinea. Banii au avut aceeaşi soartă cu cei care au fost plătiţi de gălăţenii înşelaţi de la blocurile de lângă actualul Brico Depot.

Probabil cea mai "stufoasă" comună din judeţul Galaţi din punct de vedere al componenţei, cu zece sate şi alte câteva cătune, Nicoreştiul se zbate să întrezărească zorii civilizaţiei adevărate. Un şantier generalizat, cam aşa poate fi descrisă, în prezent, localitatea: drumuri în construcţie, reţele de utilităţi în reabilitare, extindere sau în proaspătă implementare.

Dezvoltarea Nicoreştiului, "patria vinului" din judeţul Galaţi, a început cam după Revoluţie şi nu s-a terminat nici acum. Primele demersuri de intrare în secolul 21, ivite în urmă cu circa două decenii, odată cu aducerea în comună a reţelei de apă potabilă, îşi aşteaptă continuarea, pentru că reţelele de utilităţi sunt în plin proces de naştere aici, în comuna unde sunt sute de hectare de podgorii şi unde, teoretic, investitorii în viticultură ar fi putut să "rupă" drumurile ca să facă afaceri. Din păcate, drumurile au fost rupte la Nicoreşti multă vreme nu de valul de interesaţi de potenţialul regiunii, ci de greutatea cu care au venit banii şi s-au făcut investiţiile. Din reţeaua de peste 80 de kilometri de drumuri ale comunei, mai puţin de jumătate, incluzând şi porţiunile de drumuri judeţene, au văzut asfaltul. Inclusiv cartea de vizită, adică DJ 252, care face intrarea în comună dinspre DE 581, nu fusese reparat decât prin plombări şi peticeli, când şi unde a mai fost nevoie sau s-a mai rupt vreo maşină ori vreun utilaj. Abia acum, de câteva luni, odată cu includerea lui într-un amplu program de investiţii, este supus unor lucrări serioase. Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, peste 42 de miloane de lei au fost alocaţi în vederea reabilitării şi modernizării a peste 21 de kilometri de drum judeţean pe ruta Buciumeni - Nicoreşti - Cosmeşti - Movileni - Barcea, crearea a aproape trei kilometri de piste pentru biciclete şi crearea şi modernizarea a peste 20 de mii de metri pătraţi de trotuare. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în decembrie 2018.
"Lucrările le-am început efectiv în februarie, anul acesta. Pe lângă reabilitarea carosabilului, care include decopertare şi asfaltare, piste de biciclete şi trotuare, se vor face şanţuri betonate în zona de intravilan şi canale de colectare a apelor pluviale", ne explică Ionel Boghiu, primarul comunei Nicoreşti. Până la finalizarea lucrărilor, locuitorii comunei, dar şi cei care ajung în zonă, trebuie să se înarmeze cu răbdare, asta în cazul în care nu găsesc rute alternative.
Un alt drum în suferinţă, dar intens folosit de localnicii din mai multe sate, va fi salvat, până la anul. Este vorba despre DC 71, care face legătura între satele Nicoreşti, Sârbi şi Frunzeasca. În prezent pietruit, drumul comunal va face cunoştinţă cu asfaltul până la începutul anului viitor, valoarea investiţiei fiind de peste 2.100.000 de lei. Proiectul survine altui demers, finalizat anul trecut, care a vizat DC 72, care leagă satul Nicoreşti de Coasta Lupei şi Piscu Corbului, investiţie pentru care s-au cheltuit aproape 7.800.000 de lei.

Exproprieri pentru podeţe

Într-o comună cu atât de multe sate, amplasate pe trei coline, podurile sunt căi de acces obligatorii şi foarte importante. Două, extrem de uzitate la Nicoreşti, au fost ani de zile trecute cu teamă de localnici, pentru că structurile vechi nu mai prezentau siguranţă. Unul a fost deja salvat, de aproape trei ani, podul care trece peste pârâul Valea Rea fiind reconstruit pe piloni de beton, cu o structură trainică şi asfalt ca-n palmă.
Într-o situaţie mult mai rea, podul de peste pârâul Valea Lupei, pe care zilnic trecea microbuzul şcolar, aşteaptă acum să prindă un nou chip. A fost desfiinţat şi urmează ridicarea pilonilor de suprafaţă şi turnarea plăcii. Mai mult, drumul care face accesul pe pod să va lăţi. Cum? Prin curtea Anicăi Vlase, o localnică de 68 de ani, care a fost de acord să renunţe la vreo 200 de metri pătraţi din curtea ei ca să se facă şoseaua. "De ce să nu fiu de acord? Cât o să trăiesc? Măcar să rămână un drum ca lumea, curte am destulă. M-or despăgubi de la Primărie şi dacă îmi pun şi apă, nu-mi mai trebuie nimic", ne-a spus femeia.

Utilităţile pun "STOP" asfaltului

Chiar să mai fie bani pentru asfaltări, nu e o idee bună să continuăm până nu terminăm cu canalizarea, declară primarul din Nicoreşti. De fapt, cu branşarea, pentru că în comuna Nicoreşti tocmai s-a finalizat implementarea proiectului de canalizare, în toate cele zece sate componente. De lucrare ar trebui, teoretic, să beneficieze toate cele 1.784 de gospodării. Aproape 10.000.000 de lei s-au cheltuit pentru ca locuitorii comunei să aibă acces civilizat la un sistem de colectare a apelor menajere şi acum nu vor avea loc de întors. "Toţi trebuie să se branşeze, nu îi costă decât strict branşamentul în curte. Altfel, cine nu se branşează, rămâne fără apă potabilă", ne asigură edilul.
Până la finele anului viitor, drumurile unde se vor fi finalizat lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, pe o distanţă preconizată de 20 de kilometri, se va turna asfalt.

Vin și gazele!

O veste bună care ar putea ridica mult nivelul de trai în Nicoreşti şi ar putea să atragă şi investitori din afară este că, în comună, este realizabilă aducerea gazului metan. "95 la sută dintre locuitori sunt deja de acord să facem reţea de gaze. Strângem semnături şi nu vor fi probleme cu branşarea. Conducta e aproape, nu ar fi o problemă", este de părere edilul Ionel Boghiu. Înfiinţarea sistemului de alimentare cu gaze naturale reprezintă o investiţie în curs de implementare, cu un buget alocat de 25.000.000 de lei şi termen de finalizare luna decembrie 2020.

Lumină pentru locuinţele noi

Un proiect care vizează alimentarea cu energie electrică a unei părţi din comuna Nicoreşti, care are ca termen de finalizare luna decembrie a acestui an, este pe cale să fie dus la bun sfârşit. Este vorba despre o extindere  a reţelei, destinată să asigure curent în casele recent construite la periferia aşezării, prin extinderea intravilanului localităţii, şi care nu beneficiau de această utilitate. Valoarea investiţiei depăşeşte suma de 270.000 de lei.

Încă un utilaj pentru deszăpezire

Pe principiul că e bine ca vara să îţi faci sanie, iar iarna, căruţă, până în luna iunie a acestui an la Nicoreşti ar mai putea ajunge un utilaj destinat deszăpezirii. În prezent, scoaterea de sub nămeţi a drumurilor din comună se face cu două buldoexcavatoare din dotarea Primăriei. "Ne-am descurcat şi cu acestea, nu au fost probleme deosebite. Totuşi, cu un al treilea utilaj pe care îl vom cumpăra, vom fi şi mai eficienţi", promite primarul Boghiu. Suma alocată acestui utilaj destinat înfiinţării şi dotării serviciului public de deszăpezire este de 1.684.667 de lei.

{gallery}satnicoresti17apr2019{/gallery}

Sănătatea într-o comună cu zece sate şi peste 5.000 de locuitori nu este o problemă uşor de gestionat, în condiţiile în care cel mai apropiat spital este la 15 kilometri, iar faţă de reşedinţa de judeţ este o distanţă de o sută de kilometri. Fostul Spital de Neuropsihiatrie din Nicoreşti nu mai poate fi resuscitat, ne asigură edilii, însă un cadru organizat de asistenţă medicală ar putea fi reprezentat de un centru de permanenţă, aflat acum în faza de proiect.

Vechiul Spital de Neuropsihiatrie din Nicoreşti are lacătul pe uşă din anul 2002, imediat după ce a fost preluat de Consiliul Judeţean (CJ). Mulţi ani de la închidere, clădirea impunătoare din centrul comunei, acum năpădită de buruieni care o fac aproape invizibilă de la drum, a reprezentat o speranţă pentru comunitate şi cei care o conduc, în sensul că s-a crezut că dacă edificiul ar fi fost predat autorităţilor locale, cu niţică implicare şi nişte fonduri care nu se ştia de unde ar fi putut veni, s-ar fi putut salva unitatea medicală. Poate nu cu aceeaşi destinaţie, dar un spital mic, cu câţiva medici care să asigure urgenţele şi cazurile de gravitate mai mică, tot ar fi fost un câştig pentru Nicoreştiul care înglobează zece sate şi pentru comunele din împrejurimi. Nu a fost însă să fie, iar fosta clinică de neuropsihiatrie, ridicată în 1892 de boierul Anton Cincu, care avea o capacitate de circa 100 de paturi şi unde lucrau în jur de 80 de angajaţi, s-a degradat de la un an la altul, până când şi cei care o gestionează acum, în speţă CJ Galaţi, şi cei care ar fi vrut să o preia, Primăria Nicoreşti, şi-au dat seama că acolo nu se mai poate face nimic. "E foarte vechi, nu mai corespunde în primul rând normelor sanitare. Ce să reabilitezi acolo, structura e de paiantă. Vă daţi seama, la câţi ani are şi câţi bolnavi au fost acolo în acest timp, nu mai poate fi spital. Ar trebui demolat şi refăcut", susţine Ionel Boghiu, primarul comunei Nicoreşti. În timp ce edilii se uită neputincioşi la edificiul care se degradează pe zi ce trece, sperând fără prea mare nădejde că poate, într-o zi, va apărea o linie de finanţare care să facă posibilă ridicarea unui nou spital zonal, s-a conturat totuşi, tot pe nişte ruine, un proiect mai realizabil.

Centru de permanenţă

Un edificiu nou, aflat pe lista de investiţii al Primăriei din Nicoreşti îl reprezintă un centru medical care să înglobeze o cameră de gardă, pentru urgenţe, cu compartiment pentru stabilizare, cabinete pentru medicii de familie, stomatolog, cardiolog şi, posibil, un cabinet de ginecologie.
"Va fi construit pe locul fostului centru medical din comună, şi va avea statut de centru de permanenţă. Acum nu avem aşa ceva, sunt doar doi medici de familie şi o ambulanţă, a Primăriei, cu un asistent comunitar care nu poate acorda îngrijiri medicale. Cel mai apropiat spital e la Tecuci, ca si staţia de Ambulanţă sau SMURD", argumentează primarul din Nicoreşti necesitatea investiţiei.
Ridicarea noului centru de permanenţă va costa 2.187.978 de lei, proiectul având ca termen de finalizare luna ianuarie 2020.

Asistaţii social, ghiulea la gâtul bugetului

Cheful de muncă se lasă din greu aşteptat printre asistaţii social din comuna Nicoreşti, unde numărul beneficiarilor plăţilor menite să le compenseze, oficial, imposibilitatea de a-şi câştiga existenţa prin forţe proprii este, acum, de 154. Sunt mulţi, dar au fost şi mai mulţi, ne asigură primarul Ionel Boghiu, care suţine că în ultimii ani a reuşit să mai taie din lista beneficiarilor.
"I-am trimis la muncă şi dacă au refuzat de două-trei ori, i-am eliminat de la ajutoare. Invocă diverse motive, că sunt bolnavi, că nu le convin condiţiile, banii. Problema e că la angajare au nevoie de acel aviz medical şi, dacă vin cu hârtie că nu sunt apţi de muncă, nu ai ce să le faci", subliniază edilul, a cărui spaimă şi mai mare o reprezintă viitorul apropiat, când, se pare, sarcina achitării ajutoarelor sociale va fi trecută în ograda primăriilor. Acestea vor trebui să achite prestaţiile din fonduri proprii, aşa cum se întâmplă acum în cazul persoanelor cu handicap.

Tinerii se întorc în Nicoreşti

Ultimii cinci ani au însemnat un reviriment pentru populaţia din comuna Nicoreşti care, potrivit edilului Ionel Boghiu, numără în prezent, oficial, 4.200 de locuitori, la care se adaugă alţi circa 1.200 care nu au domiciliul scriptic pe raza comunei. Creşterea numărului de locuitori, aflat la un moment dat într-o scădere semnificativă, se datorează revenirii din străinătate a multor tineri care au ales să îşi ducă mai departe traiul acasă, alături de familii. "Aleg să vină să se stabilească aici, îşi fac case şi mulţi dintre ei îşi deschid afaceri. Majoritatea, în domeniul agricol, viticultură, pentru că acesta este specificul zonei. Altceva nu ar avea ce să facă", ne explică edilul Ionel Boghiu. Că în satele Nicoreştiului au apărut forţe proaspete se vede şi în trendul imobiliar. Numai anul trecut, au fost eliberate aproape 30 de autorizaţii de construcţie. Se construiesc case, vile semeţe, care contrastează puternic cu, din păcate, numeroasele gospodării în paragină, multe dintre ele la un pas să se dărâme. Asta nu a împiedicat însă o explozie a preţurilor. O casă cu un loc de circa două-trei mii de metri pătraţi ajunge să coste în jur de 10.000 de euro, preţ comparabil cu cele practicate în localităţi mult mai apropiate de municipiul reşedinţă de judeţ.

{gallery}sat17apr2019{/gallery}

Sunt comune la câţiva kilometri de Galaţi în care abia s-a reuşit asfaltarea a 10 la sută din drumuri. La polul celălalt se situează Rădeştiul, aflată mult în nordul judeţului, unde săptămâna aceasta se toarnă şi ultimul kilometru de drum rămas neasfaltat.

Viceprimarul Ionel Popoiu, cel care asigură interimatul la Primărie până la noi alegeri, ne-a explicat că respectă priorităţile proiectelor derulate de fostul primar, Ionel Porumb, plecat acum la cele veşnice. "Domnul primar voia să termine de asfaltat toată comuna, iar săptămâna aceasta, până în Paşte, turnăm şi ultimul kilometru de asfalt. Au mai rămas, la Rădeşti, câteva capete de uliţe nesfaltate, pe care le vom rezolva după sărbători. Satul Cruceanu nu mai are niciun drum de pământ. Putem spune că, până la finalul anului, vom avea drumuri asfaltate în proporţie de 100 la sută", ne spune mulţumit, viceprimarul.

Într-adevăr, în Rădeştiul răsfirat pe două dealuri, se văd frumos, şerpuind printre case uliţele asfaltate. Nu a contat că se ridică la deal sau coboară prin vreo râpă, drumurile de pământ au fost toate acoperite şi sunt netede ca-n palmă, chiar dacă sunt înguste, de abia trece o singură maşină. "Sunt locuri unde toată lumea a spus că numai un nebun se apucă să asfalteze, dar iată că acum se poate circula pe acolo fără probleme şi fără să-ţi treacă noroiul peste gleznă", povesteşte cu mândrie Cătălin Porumb, despre tatăl său, cel căruia i se datorează faptul că toată comuna va fi asfaltată în curând până la ultima uliţă.

De ce nu se poate folosi sistemul de canalizare

Rădeştiul este, de asemenea, racordat la apă şi la canalizare în proporţie de 100 la sută. Numai că nu s-a putut încă pune în funcţiune canalizarea, deoarece sătenii nu s-au decis încă să se racordeze la reţea. "Trebuie să avem 150 de gospodării racordate, pentru a putea pune în funcţiune reţeaua. Deocamdată, avem doar 70. Domnul primar a dus muncă de lămurire cu ei, dar degeaba. Unii spun că au deja fosă, alţii că nu-şi permit din punct de vedere financiar. Mergem şi acum din poartă în poartă, sperăm să-i convingem. Între timp, vrem să extindem proiectul şi pentru satul Cruceanu, să facem canalizare şi acolo", explică viceprimarul.

Dispensarul a ars din temelii

Una dintre realizările cu care se mândrea fostul primar era dispensarul comunei, reabilitat şi dotat cum se cuvine. Funcţionau aici o farmacie, dispensarul uman şi cel veterinar. Numai că, în urmă cu aproximativ doi ani, acesta a luat foc şi a ars aproape până la temelie. La faţa locului, te trece un fior văzând zidurile frumos văruite, dar rămase în ruină, după ce flăcările au mistuit aproape toată clădirea şi ceea ce era în interiorul ei.

În prezent, serviciile medicale ale comunei Rădeşti au fost mutate într-o cameră din sediul Primăriei, până când vor fi identificate fonduri pentru reconstruirea fostului dispensar. Cum noul corp construit pentru centrală a rămas în picioare, neatins de foc, se presupune că incendiul a fost declanşat de un scurtcircuit.

Viceprimarul Ionel Popoiu ne-a spus că, deocamdată, nu se ştie când se va începe refacerea clădirii.

Bază sportivă de 80.000 de euro

Una dintre ambiţiile fostului primar, care deja începe să prindă contur şi va fi, probabil, finalizată până la sfârşitul anului, este o bază sportivă, pentru care s-a alocat deja finanţare printr-un proiect european, depus prin Grupul de Acţiune Locală, în valoare de 80.000 de euro.

"Vom avea o bază sportivă cu miniteren de fotbal, teren de handbal şi teren de tenis de câmp, fiecare cu tribune, cu iluminat, cu vestiare, cu parcare şi gard. Bineînţeles că baza sportivă va fi racordată la reţeaua de apă. Va fi o mare realizare pe care domnul primar nu a apucat s-o vadă, dar e proiectul dumnealui, pe care ne vom strădui să-l ducem la bun sfârşit până la finalul anului", spune viceprimarul Popoiu.

În mai începe reabilitarea şcolii

"Şcoala şi grădiniţa sunt cartea de vizită a unui primar", gândea Ioan Porumb şi spunea oricui îi trecea pragul primăriei, mai ales că soţia sa a fost învăţătoare, aşa cum sunt acum fiul şi nora sa. Prin urmare, şcolile au arătat întotdeauna bine la Rădeşti. Printre ultimele lucruri pe care le-a rânduit primarul înainte de moartea sa a fost un proiect de reabilitare a unităţii de învăţământ din Rădeşti. "S-a primit finanţare pentru reabilitare prin PNDL. S-au făcut în vară trei licitaţii, dar n-a venit nimeni. Acum, în sfârşit, putem spune că vom începe reabilitarea în luna mai", explică directorul şcolii şi fiul primarului, Cătălin Porumb. Proiectul presupune înlocuirea acoperişului, montarea unei centrale, toalete în interiorul clădirii, instalaţii şi mobilier noi şi înlocuirea acoperişului, pentru că cel vechi a tot fost cârpit, dar nu mai ţine şi plouă în unele clase.

Lucrări pentru modernizarea iluminatului

Primăria Rădeşti are în plan un studiu de fezabilitate pentru modernizarea reţelei de iluminat public din comună. Becurile obişnuite vor fi înlocuite cu leduri, comuna urmând să primească pentru această lucrare în jur de 500 de milioane de lei de la stat, ne spune viceprimarul Ionel Popoiu. "În şedinţa Consiliului local din această săptămână vom supune dezbaterii acest studiu de fezabilitate şi sperăm să începem lucrările cât mai curând", spune Ionel Popoiu.

{gallery}radesti-reportaj-aprilie-2019{/gallery}

Doliu la intrare în Primăria din Rădeşti. Sediul a fost construit de primarul Ioan Porumb, căruia rădeştenii îi datorează atât de multe, fiind printre puţini edili care chiar au sfinţit locul. Pe biroul său pâlpâie o lumânare, alături de o fotografie cu rama îndoliată şi ea. După cele patru mandate, a lăsat însă în urmă o comună care se laudă cu realizări neatinse de alte localităţi mult mai bogate şi mai apropiate de Galaţi.

Fiul său, Ioan Porumb, ne arată trei dintre agendele pe care le "administra" tatăl său. Planurile sale stabilite detaliat pe fiecare pagină mai respiră sub scrisul ordonat şi citeţ. Aici lista cu capetele de uliţe pe care le mai are de asfaltat, de la alde Miloi la Zamfira sau de la poarta lui Firică la Chirvase. Într-o comună în care anul acesta se va asfalta şi ultimul metru de drum de pământ. Altă listă cu sătenii care s-au branşat la reţeaua de canalizare şi, separat, cei la care trebuie să mai meargă din portă în poartă pentru a-i convinge. "Nu-i stătea în caracter să renunţe la nimic din ceea ce-şi propunea. De aceea a şi reuşit să facă atât de multe. Era refuzat azi, dar mâine de ducea din nou la respectivul. Aşa a obţinut bani pentru toate proiectele pe care le-a implementat. Şi-a dorit întotdeauna să rămână ceva de pe urma lui şi chiar au rămas multe", ne spune secretarul comunei, Vasile Niţă, care nici măcar nu e din Rădeşti, ci din Bereşti.

Cel care a dat Rădeştiului "autonomie"

Din 1968 până în 2004, Rădeştiul şi Cruceanu au fost sate componente ale comunei Bălăbăneşti. Ioan Porumb chiar a ocupat funcţia de viceprimar la Bălăbăneşti, dar pentru că nici aşa nu a reuşit să facă prea multe pentru satul natal, s-a luptat pentru recăpătarea autonomiei pentru aşezarea care numără peste 550 de ani de la prima atestare documentară. În 2004, a reuşit să recapete autonomia comunei. Oamenii au scăpat de drumuri lungi pentru fiecare adeverinţă. Dar au şi început o nouă viaţă în satul care nu pupase până atunci asfaltul şi nici nu ştia ce este electricitatea.

După 15 ani, cu toate condiţiile civilizate şi cu utilităţile aduse în bătătură, oamenii au uitat vremurile grele pe care le-au trăit odinioară. Se plâng de sărăcia de acum, de bani care nu ajung. "Tatăl meu a fost contabil şi ştia bine mersul banilor. A înţeles că întotdeauna grosul merge la centru şi ce mai rămâne se duce şi dincolo. Dacă rămâne. Pentru Rădeşti, cât a fost legat de Bălăbăneşti, n-a prea rămas nimic. Ţin minte că înainte de Revoluţie se săpaseră aici în centrul comunei două gropi. Fundaţiile pentru două blocuri. Care nu s-au mai construit însă niciodată. Dar ele fuseseră raportate că sunt în picioare, pentru că ne-am trezit într-o zi că veniseră unii cu geamurile să le pună şi n-au găsit decât gropile", povesteşte cu umor fiul primarului, strângând agendele tatălui său, ca pe o moştenire.

De oriunde te-ai uita, cea mai mândră construcţie din satul Rădești nu e nici Primăria, nici şcoala, nici măcar biserica. Ridicată pe trei niveluri, Casa Noris captează de departe atenţia oricărui trecător. Doar localnicii trec cu indiferenţă pe lângă ea, pentru că ştiu că, din 1994, de când a fost construită, casa nu prea a fost locuită.

Misterul "palatului" din mijlocul satului ni-l dezleagă directorul şcolii, Cătălin Porumb: "Casa a fost ridicată de un sătean, Hurdubaie, i-am uitat numele mic, plecat şi stabilit în Australia încă dinainte de '89. Mama a fost învăţătoare şi povestea că, săracul, nici două clase nu apucase să termine, pentru că părinţii lui s-au despărţit, iar el a fost crescut de bunică. Obişnuit de mic cu greul, a plecat în lume să-şi caute norocul. Om muncitor, a reuşit să facă avere. Am înţeles că are un lanţ de farmacii, printre altele. La un moment dat, s-a întors în sat pentru că a vrut să-şi ia nevastă o rădeşteancă de aici. A luat-o pe fata unei vânzătoare de magazin, dar lumea rea tot bârfea că ar fi luat-o s-o pună la cine ştie ce munci. Atunci a venit Hurdubaie şi a construit casa asta, ca să arate sătenilor că este bogat şi nu şi-a luat nevastă s-o chinuie. Soacra sa nu a stat niciodată în casa mare, nici ei n-au mai venit de mult în sat, dar nici lumea n-a mai vorbit urât de fata vânzătoarei", povesteşte directorul şcolii.